Ziua Limbii Române – simbol al identităţii româneşti

  O nouă sesiune parlamentară deschide nu doar o altă etapă de activitate legislativă, de elaborare a unor politici publice relevante contextului social, economic și cultural actual, dar reprezintă și un moment semnificativ în care trebuie să subliniem, încă o dată, nevoia de armonizare și împletire a valorilor naționale cu cele europene și internaționale, păstrând specificitatea noastră ca popor, cu o vocație a europenității și a comunicării multiculturale.

Ziua Limbii Române, marcată în fiecare an în data de 31 august, a devenit o sărbătoare importantă pentru fiecare român. Dacă sărbătorirea Zilei Naționale este afirmarea dimensiunii istorice, a teritorialității și a suveranității statale, celebrarea Zilei Limbii Române semnifică afirmarea spiritualității unui popor străvechi, cu o existență aproape bimilenară și cu o străveche civilizație și cultură.

Proclamată în anul 2013, la inițiativa Senatului României şi fiind susţinută de peste 300 de parlamentari de la toate partidele politice, ziua de 31 august a căpătat, treptat, o valență națională prin semnificaţiile culturale profunde asociate ,,graiului’’ românesc, vorbit de peste 21 de milioane de cetăţeni din România, dar şi de românii de pretutindeni sau de fraţii noştri din Republica Moldova.

  Informaţiile statistice afirmă faptul că peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte, limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este limbă oficială în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. În altă ordine de idei, intrând în spaţiul semnificaţiilor spirituale, limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază slujbele religioase de pe Muntele Athos. Aceasta este prezentă nu numai ca limbă maternă în România, cuvintele ei se regăsesc şi la comunități românești din Serbia – Regiunea Autonomă Voivodina, din Israel sau, prin deportările masive din perioada sovietică, limba română a devenit o limbă minoritară în Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan și Turkmenistan.

Sărbătorirea anuală a limbii române reprezintă o imensă oportunitate pentru desfășurarea unor activităţi culturale de calitate, a unor evenimente artistice, dezbateri, lansări de carte, simpozioane, expoziţii şi vernisaje organizate de ambasade, de Institutul Cultural Român, de ONG-uri din ţară şi din străinătate, forme complexe şi nuanţate de regăsire a românilor de pretutindeni sub cupola unor valori, emoţii şi aspiraţii comune.

Anul acesta, cele mai multe și importante evenimente dedicate marii sărbători s-au aflat în sarcina organizatorică a Institutului Cultural Român, care s-a achitat remarcabil de o nobilă îndatorire. Prin eforturile depuse de această instituție, s-au organizat și încă se organizează admirabile sărbători de spiritualitate românească atât în cadrul marilor comunități de români din jurul granițelor (așa cum sunt, spre exemplu, la Podgorac pe Valea Timocului, la Vidin în Bulgaria, la Ismail în Ucraina, la Cahul în Republica Moldova), dar și în diversele capitale și mari orașe ale lumii, dintre acestea Budapesta, Bruxelles, Chișinău, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Stockholm, Praga, Paris, Tel Aviv, Varșovia, Roma, Beijing, Istanbul, etc. Toate aceste realizări au beneficiat și de sprijinul acordat de Ministerul Afacerilor Externe prin reprezentanțele sale din afara granițelor țării, prin intermediul ambasadelor și al consulatelor.

  În acest sens, trebuie să amintim eforturile depuse constant de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul discutat, prin sprijinirea permanentă a activității lectoratelor de limbă, de cultură și civilizație românească de la universităţile din străinătate, prin înfiinţarea unor noi lectorate, prin extinderea programului Institutului Limbii Române intitulat „Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească” (LCCR), dedicat elevilor români înscriși în unități de învățământ din state membre UE. De asemenea, programul de burse oferite de statul român cetățenilor străini, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, prevede că beneficiarii acestui tip de burse vor parcurge programul de studii doar în limba română.

Din șirul sugestiv de manifestări culturale organizate în țară și în afara granițelor acesteia pentru a se marca așa cum se cuvine prestigiosul eveniment, se detașează:

„Cinstirea Zilei Limbii Române“, ediția a 3-a, în 26 august 2017 la Târgul Internațional de Carte de la Beijing,

Congresul Internațional al Eminescologilor, ediția a VI-a, dar și marcarea a 100 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Alexei Mateevici și a 100 de ani de la apariția poemului Limba noastră la Chișinău,

„Vârste și chipuri ale limbii române în SUA”, conferință susținută de dr. Mona Momescu, lector de limba și cultura română la Catedra Nicolae Iorga din cadrul la Universității Colombia și o expoziție de carte rară la aceeași prestigioasă universitate din New York,

– evenimentul Language et identité roumaines” la Paris,

– proiectul “Copiii din diaspora încurajați să învețe limba română prin versuri, de Ziua Limbii Române” la Istanbul,

– “Spirite alese în cultura română” la Stockholm,

– organizarea unor cursuri de limba română la Lisabona,

– dezbatere despre poezie ca limbă internațională de legătură între popoare la Tel Aviv,

un proiect expozițional menit să familiarizeze publicul polonez cu istoria și particularitățile limbii române, la Varșovia.

  Într-un secol al diversităţii, al provocărilor multiculturalismului şi pluri-lingvismului specifice Uniunii Europene, în acest timp al dialogului intercultural autentic, sărbătoarea limbii române aduce firesc în actualitate identitatea şi originalitatea culturii şi civilizaţiei româneşti, străvechea noastră spiritualitate, contribuția pe care civilizația noastră a adus-o, de-a lungul existenței sale, la completarea și la dezvoltarea patrimoniului cultural universal.

Pentru oricare dintre popoarele lumii, limba maternă reprezintă modalitatea prin care acesta îşi dezvăluie întreaga sa natură lăuntrică, moştenirea genetică, interogaţia critică, vocaţia creatoare, dar mai ales instrumentul neprețuit prin intermediul căruia își transmite generaţiilor viitoare propriile realizări, propriul sistem de valori și tradiții. Mihai Eminescu, în deplina sa maturitate intelectuală şi în formulări simbolice care sintetizau virtuţile limbilor celor mai civilizate naţiuni, afirma faptul că „Măsurariul civilizaţiei unui popor astăzi e o limbă sonoră şi aptă a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent etic – sentimente”.

Sărbătoarea limbii noastre este prilejul prin care putem readuce în planul reflecţiei, și la tribuna Parlamentului național, nevoia de corectitudine şi expresivitate, de folosire adecvată a limbii în comunicare, în spaţiul public şi mediatic, obligaţia morală de preţuire şi folosire a cuvântului cu măsură, raţiune şi cu sensibilitate, cu precizie și proprietate a termenilor, pentru că limba română este memorie şi metaforă, dar şi „distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet” (Fănuș Neagu).

Vă mulțumesc!

DEPUTAT PSD DE IAȘI

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: