Zilele Iaşului, oraş de amintire centenară şi cinstire a Sfintei Parascheva

  Subiectul declaraţiei de astăzi se referă la dimensiunea spirituală și culturală a Iaşului, oraş care vibrează mai mult odată cu prezenţa numeroasă a pelerinilor datorată unei sărbători importante a ortodoxiei – Sfânta Parascheva, care a devenit, de altfel, simbol pentru vocația spirituală a orașului, dar și esenţa unui calendar bogat destinat sărbătorilor Iaşului, eveniment aflat la cea de a 26-a ediţie.

În fiecare an, la data de 14 octombrie, Biserica Ortodoxă din lume prăznuieşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, care, în mod deosebit, este sărbătorită în România de peste 85% din totalul populației ortodoxe, iar în Moldova și Bucovina, prin lucrarea harului dumnezeiesc, Sfânta Parascheva a devenit ocrotitoarea acestui ţinut. Orașul Iaşi, unde relicvele sfinte emoționează inimile românilor de patru secole și invită la credința, rugăciune și smerenie, a sporit semnificațiile unei sărbători religioase și a integrat-o în atmosfera culturală profundă a acestui spațiu cu o bogată istorie și tradiție spirutuală.

  O mărturie clară a prezenței Sfintei Parascheva în posteritatea istorică și în conștiința creștină este reprezentată de multitudinea lăcaşurilor sfinte, biserici, mănăstiri, care îi poartă numele şi care, cu siguranţă, rămân importante repere de interes pentru credincioși, multiplicând legenda sacră, modelul de dăruire și trăire creștină. De aici izvorăște deschiderea unui autentic periplu religios, ecumenic, dar și constituirea unor nuclee de semnificație pentru cei preocupați de valorile sacre, de simbolurile creștine ale unui popor, de matricea spirituală a unei comunități.

Sigur că Iaşul a fost un simbol și un spațiu fertil pentru cultura naţională, un oraș promotor al valorilor culturale, istorice, educaționale esenţiale pentru definirea specificului românesc. Un Iaşi aflat în sărbătoare a însemnat și anul acesta o simultaneitate de evenimente și trăiri între sacru și laic, între emoția mistică și introspecție sau analiză culturală, un corolar de semnificații din sfera credinței, a transfigurării spirituale sau prilejul unor delectări estetice în fața manifestărilor artistice, a evocărilor istorice, a întoarcerii spre tradiție, spre valori autohtone, încărcate de simboluri. Consemnăm și în anul 2017, cu satisfacție, frumusețea ritualului religios oficiat în fața Catedralei Mitropolitane, prezența unor importanți ierarhi din spațiul ortodoxiei și din cel romano-catolic, dar și faptul că au avut loc, în alt registru, şi manifestări culturale, artistice, educaționale – o elevată „Seară a Valorilor” organizată de Primăria Municipiului Iași pentru a omagia opera, cercetările, creațiile și reușitele personalităților ieșene în domeniile științei, ale artei, în istorie sau medicină etc. De asemenea, târgurile tradiționale au adus culoarea și pitorescul meșteșugurilor, al artei populare, al bucatelor și vinurilor specifice, al obiectului artizanal autentic sau stilizat în forme moderne. Viața dinamică a muzeelor, expozițiile, spectacolele au risipit melancoliile toamnei și au dăruit bucuria unor experiențe de cunoaştere și trăire în miezul oraşului.

Sărbătoarea Sfintei Parascheva este prilejul de a ne regăsi cu toţii, ieşeni sau pelerini, sub semnul credinţei, al iubirii şi generozităţii faţă de ceilalţi, al bunătăţii creştine. Modelul de viaţă şi trăire duhovnicească, destinul şi dăruirea de sine a Sfintei Parascheva sunt valori creştine pe care ne dorim să le regăsim mai mult în societatea actuală.

Totodată, Iașul a beneficiat de o creştere exponenţială a vizitatorilor, în sensul a ceea ce se poate numi pelerinaj și turism religios, ecumenic, aspect relevant pentru creşterea economică, pentru dinamica unui oraș, de fapt o formă sugestivă a vizibilităţii acestuia. Cu toate acestea, oraşul poate fi integrat într-un circuit mai larg de turism ecumenic, după modelul occidental, regăsit în proiecte complexe ce transcend momentul unei sărbători religioase, proiecte care pot fi realizate cu sprijinul administraţiei locale, judeţene şi centrale, dar şi prin finanţare europeană. Anul acesta, la sărbătorea Sfintei Parascheva au fost în Iași aproape 300.000 de pelerini, din toate colturile ţării şi nu numai, un număr impresionant, care vorbește despre credință, sărbătoare creștină, ritual religios și viața a cetății, model valabil în Iași, dar și posibil tipar general de dezvoltare și susținere a valorilor culturale și religioase, ethos al unui popor care se regăsește sub semnul unor valori perene – istorie, tradiție și mentalități, religie și cultură.

  Biserica Creștin Ortodoxă rămâne unul dintre pilonii care au susţinut o naţiune greu încercată de trecerea anilor, în tumultul istoriei şi al evenimentelor sociale și politice complexe. În acest context de sărbătoare, ne întrebăm care trebuie să fie rolul religiei în societatea postmodernă, tot mai depărtată de sacralitate, tot mai mozaicată și multiculturală în interferențe și comunicare, ne preocupă cum se poate continua și permanentiza relaţia dintre contribuția complexă adusă de Biserică și credință, pe de o parte, şi reperele, aspirațiile, nevoile generaţiilor tinere, pe de altă parte. Răspunsul ar putea să se afle, probabil, în echilibrul dintre valorile tradiționale, respectul pentru trecut, dorința de unitate națională și culturală, în acord, însă, cu provocările unei lumi a progresului tehnologic și științific, a diferențelor de religie, etnie, cultură și mentalități, a bogăției aduse tocmai de coexistența decentă și pașnică a acestor ipostaze multiculturale diferite.

Sărbătorile ieşene ne găsesc într-un context al apropierii centenarului românesc al Marii Uniri, în acest sens recursul la memorie trebuie să fie implicit, ca și îndemnul către unitate de gând, simțire, către armonie a demersurilor politice și sociale, încercare de a găsi necesara unitate de idei în discurs, în conceperea unor politici coerente, care să recunoască valoarea orașului Iași și perspectivele de dezvoltare a regiunii.

Dincolo de implicațiile sociale, culturale, economice sau spiritual-religioase ale acestor sărbători și pelerinaje, anul viitor – 2018 este în întregul său o sărbătoare a centenarului Marii Uniri, o necesară reamintire a rolului pe care Iașul l-a jucat în momente semnificative, pe scena istoriei, iar însemnătatea acestor evenimente trebuie amplificată, comentată și așezată în paradigma devenirii istorice a țării noastre în context european. Sărbătoarea ieşeană subliniază ideea că și acum credinţa trebuie să fie mai puternică şi mai profundă ca oricând – credinţa într-o Românie armonioasă şi educată, în unitate politică şi administrativă, credinţa în valorile spirituale şi religioase.

De reținut că, de multe ori, credinţa a fost forța care a susținut ostașii pe front, credinţa a fost elementul central în creionarea marilor politici care au transformat România într-o ţară unită, modernă și prosperă şi tot credinţa a fost elementul care a adus echilibrul atunci când politica sau economia nu au reuşit acest lucru.

  „Capitală culturală a Moldovei”, Iașul luminat de marea sărbătoare, în calitate de pol simbolic al vibrației creştine din România, purtând încă ecourile unui alt eveniment recent de credință și unitate – adunarea tinerilor ortodocși din toată lumea, eveniment realizat în vara acestui an, Iașul transmite spre toți românii, ca uvertură înaintea marii sărbători a Centenarului, un gând de pace și bucurie a sufletului, un gând de rememorare a trecutului și de valorizare a acestuia. Credem că pornind de la sensurile unei sărbători importante, senine, cu valente educative profunde, prin puterea cuvântului şi prin binecuvântare divină, putem să facem mai bună lumea din jur.

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: