Vaccinarea în masă – subiect dilematic, dar și o urgență pentru siguranța populației

Invenția vaccinului a reprezentat o luptă câștigată de omenire în confruntarea cu boala, cu suferința umană, cu epidemiile grave, consemnate de-a lungul secolelor, o victorie care a reușit să salveze milioane de vieți.

În contextul pandemic actual, etapa realizării unui vaccin și posibilitatea accesului populației la imunizare reprezintă un obiectiv vizat încă din primele săptămâni după declararea pandemiei. Numeroase teste, încercări ale marilor grupuri farmaceutice, investiții uriașe, completate de preocupări și discursuri ale politicienilor au fost demersurile și accentele acestei perioade dificile, parcurse pe plan național și internațional.

Din păcate, în România, clarificările încă se lasă așteptate, iar autoritățile promit acum, înainte de alegerile parlamentare, o strategie de vaccinare și posibile negocieri la nivel european pentru asigurarea vaccinului. Totuși, nu s-au prezentat aspecte concrete, clare, iar singura măsură anunțată subliniază faptul că vaccinarea va începe cu cei din linia întâi, cu personalul din sistemul sanitar, medici, asistenți medicali, personal implicat în domeniul complex al asistenței medicale, urmând apoi o a doua categorie  – cea a grupurilor vulnerabile, formată din persoanele afectate de boli cronice, dar și personalul din domenii cheie de activitate, toți vor fi vaccinați în centre fixe şi mobile. Restul populației va putea beneficia ulterior de vaccinul împotriva virusului Covid-19 în asemenea centre şi prin medicii de familie, dar fără a fi anticipate date exacte, modalități de desfășurare, responsabilități etc.

Pe lângă această informare sumară și organizare încă deficitară, se observă și un nivel scăzut de încredere a populației și de acceptare a noului vaccin. România înregistrează valori ridicate cu privire la gradul de neîncredere în privința  rolului  și siguranței vaccinului. Astfel, 43% din respondenții unui studiu de analiză sociologică a fenomenului și a tendințelor generale pe acest subiect delicat  au afirmat faptul că se opun demersului de vaccinare, având profunde rezerve, accentuate și de absența unor explicații avizate. Lipsa unui dialog constant, a unor prezentări relevante și a unor dezbateri tematice eficiente au generat polemici publice ample, care pun sub semnul întrebării sensurile şi valorile pozitive ale vaccinării.

Totuși, pentru persoanele care susțin fenomenul vaccinării, dintr-o analiză a datelor existente a rezultat prezența unei majorități favorabile pe anumite grupe de vârstă. În mod paradoxal, la o prima analiză, tinerii şi persoanele mai în vârstă sunt de aceeaşi parte a baricadei – 66% dintre persoanele tinere (16-24 ani), respectiv 66% dintre persoanele peste 55 ani sunt pro-vaccinare, comparativ cu 51%  persoane cu opinii favorabile, din rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani.

La nivel internațional, studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 20.000 de adulți din 28 de ţări și arată faptul că la nivel global trei din patru adulţi (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. Un nivel ridicat de acceptare este în China, unde aproape toate persoanele intervievate (97%) au declarat că sunt de acord cu vaccinarea.

Să nu uităm că datele statistice din România sunt îngrijorătoare, pentru că până în prezent au fost confirmate 422.852 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). Dintre aceștia, 296.844 de pacienți au fost declarați vindecați, iar 10.177 persoane diagnosticate cu infecția cu SARS-CoV-2 au decedat.

Argumentul cifrelor conduce la constatarea că vaccinul nu reprezintă doar o necesitate, ci și o obligație pentru siguranța fiecăruia dintre  noi. Este important ca instituțiile publice fundamentale, Guvernul României, Administrația Prezidențială, Parlamentul să realizeze cele mai bune abordări și strategii de țară, implicit  negocieri la nivel internațional, pentru ca vaccinul,  în varianta sa cea mai eficientă, să ajungă imediat în rândul persoanelor vulnerabile și, ulterior, la întreaga populație. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat faptul că cercetările producătorilor în domeniu se finalizează cu pregătirea a trei tipuri de vaccin care ar urma să ajungă pe piața europeană, realizate de AstraZeneca, Pfizer/BioNTech şi Moderna, prezentând o eficienţă între 70% sau chiar 90% în unele cazuri, conform rezultatelor intermediare. Analizarea datelor privind siguranța medicală şi eficacitatea vaccinurilor trebuie realizată și de către reprezentanții instituțiilor din România, iar reușita acestor demersuri va fi direct proporțională cu implicarea activă a instituțiilor care au un rol decisiv în acest proces, a  specialiștilor care au credibilitate în fața opiniei publice, până la nivelul centrelor de vaccinare fixe și mobile. La fel de importante sunt și modalitățile de comunicare și de combatere consecventă a dezinformării. Succesul acestei provocări va ține și de o campanie de informare și promovare a avantajelor corelate cu vaccinarea populației.

             Imunizarea populației este un deziderat important, dar și un proces suficient de complicat care va aduce, însă, soluția prin care se poate  depăși  această gravă criză pandemică. România trebuie să acorde prioritate deplină, în această perioadă, strategiilor care vizează sănătatea cetățenilor și să acceseze de urgență cele mai bune soluții pentru diminuarea efectelor pandemice. Procesul de distribuție a vaccinului trebuie categoric  început cu personalul din sistemul medical, urmat de vârstnici și persoanele vulnerabile. Să nu omitem și un alt aspect esențial: demersurile de vaccinare și imunizare a elevilor, a studenților și a cadrelor didactice vor însemna și posibilitatea de întoarcere la sistemul de învățare clasic, eficient și echitabil, în clase și amfiteatre, în laboratoare, prin experiențe de studiu, de învățare adevărată și consistentă. Efectele pandemiei se resimt nu doar în plan medical, economic, există modificări și consecințe substanțiale  și în plan social, educațional.

            Susțin cu încredere acest demers al vaccinării populației, evident că avem nevoie de clarificări și explicații, de analize raționale, inclusiv cu referire la aspectele dilematice. Dar cred că avem, în acest sens, o datorie instituțională prin rolurile şi funcţiile deținute, prin nivelul de cunoaștere și competență,  prin mesajele și opiniile formulate, după cum trebuie să existe, la nivel guvernamental, şi datorii  morale de informare şi convingere, de asigurare a continuității politicilor de susținere a  sănătății și siguranței populației.

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus