Televiziunea – fascinație, contraste și provocări în societatea contemporană  

 

„Cunoașterea înseamnă putere.” (Ralph Waldo Emerson)

 

La nivel internațional, 21 noiembrie este data consemnată drept Ziua Mondială a Televiziunii (World Television Day), celebrare decisă în anul 1996 odată cu realizarea Forumului Mondial al Televiziunii. Acest eveniment și-a propus să evidențieze importanța crescândă a fenomenului de televiziune, mai ales în universul contemporan dinamic, aflat sub semnul schimbărilor permanente. Rezoluția nr. 51/205 din 17 decembrie 1996 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite oficializează această zi, în semn de recunoaștere a importanței televiziunii și a cunoașterii opiniei publice în raport cu procese majore din viața individului, cum este cel al gândirii critice și cel decizional, pentru că, în fond, „opinia publică este una din formele tipice de manifestare ale conștiinței sociale.” (Petre Andrei)

            Într-adevăr, mediile de comunicare sunt vitale pentru societate, deoarece au un rol esențial și funcții fundamentale precum: transmiterea informației, funcția de formare, de influențare și modelare a opiniei publice, de educație, divertisment etc.

            La nivel național, conform unui studiu realizat în anul 2019 de către SES Astra România ce a avut drept obiect de analiza consumul de televiziune și video, rezultatele au arătat că timpul petrecut de români zilnic în fața televizorului se păstrează în parametri destul de ridicați. În medie, românii urmăresc 3.3 ore de TV în timpul săptămânii și 3.7 ore în timpul weekend-ului. Tinerii din segmentul de vârstă 18-34 ani petrec, totuși, cu o oră mai puțin în fața televizorului decât persoanele în vârstă (+55) – este vorba de 2.9 ore, respectiv 3.9 ore, în medie, în timpul săptămânii. Același studiu semnalează faptul că programele care furnizează buletine de știri sunt cele mai vizualizate de către cetățenii români: 82% dintre respondenții eșantionului reprezentativ afirmă că urmăresc astfel de programe. În actualul context pandemic situația s-a accentuat, prin faptul că timpul ne permite să fim prezenți și mai mult în fața televizorului, de aceea problema este actuală în universul cotidian și are nevoie de clarificări, comentarii de context, avertismente asupra implicațiilor.

Tema zilei ne îndreaptă atenția asupra necesității introducerii unor module de educație atât la nivel universitar, cât și preuniversitar pentru comunicare și mass-media (concept cunoscut sub denumirea de media literacy), având convingerea că formatele mass-media, prin informația transmisă, au o influență radicală asupra tinerilor și opiniilor acestora, asupra modului de receptare a informațiilor și procesului de filtrare a conținuturilor, asupra  raportării la anumite tipologii de știri din multiple domenii de interes (politic, social, economic etc.).

De asemenea, apariția și frecvența fenomenului de fake-news la nivelul comunității noastre, lipsa reglementărilor, consumul fără discernământ al informațiilor  și „îngrădirea” spiritului critic reprezintă probleme din ce în ce mai alarmante. Captivi în era digitală și aflându-ne în fața unui progres tehnologic continuu, în care activitățile noastre cotidiene se realizează tot mai mult în mediul online, iar informația este preluată, cel mai adesea, din mediul virtual, cu rapiditate și fără multe verificări, ne confruntăm, în consecință, cu multiple probleme care apar în acest context al schimbării majore de paradigmă de viață socială și profesională.

            Prin urmare, cred că se impune analiza și soluția unui set de măsuri clare care să conducă la diminuarea, sau, în cel mai fericit caz, la eliminarea dificultăților rezultate dintr-o pregătire modestă a tinerilor în domeniul educației pentru înțelegerea fenomenului  media:

 

  • Introducerea unor teme de dezbatere în cadrul activităților formale și nonformale, a unui curriculum infuzat, care să aibă drept obiectiv formarea sau îmbunătățirea competențelor media, în cazul disciplinelor de studiu care permit interferențe și conținuturi de acest tip (la limba și literatura română, limbi străine, istorie, discipline socio-umane, filosofie, sociologie, psihologie, familiarizarea cu concepte precum genuri jurnalistice, cunoașterea trăsăturilor stilului jurnalistic etc.);
  • Accentuarea demersurilor cognitive și didactice în cazul disciplinelor de studiu socio-umane prin îmbunătățirea curriculei de studiu, astfel încât să fie vizate cunoștințe și abilitați de înțelegere a mesajelor din spațiul public, cultivarea spiritului critic, democratic și analitic al studenților/elevilor;
  • Crearea unor contexte de învățare și formare a cadrelor didactice în domeniul media, implementarea unor cursuri opționale de educație pentru media sau introducerea acestei teme, prin intermediul specialiștilor, în cadrul cluburilor de jurnalism ale elevilor și studenților;
  • Gândire strategică și realizarea unor parteneriate de colaborare între instituțiile media și unitățile de învățământ, dublate de activități, întâlniri, dezbateri, evenimente specifice, vizite de cunoaștere, forme diverse de colaborare;
  • Proiecte și activități extracurriculare relevante și interesante din spectrul educației pentru media, destinate elevilor și studenților. 

 

            În acest context, de Ziua Mondială a Televiziunii, conștientizam din nou că avem nevoie de jurnaliști integri, deoarece ei sunt adevărați factori de influență în rândul cetățenilor. De asemenea, este necesară implementarea unor demersuri legislative clare și coerente care vizează organizarea și funcționarea televiziunilor naționale – cu sancționarea imediată a posturilor care încalcă norme și reguli deontologice, implicit obligația de  consemnare a aspectelor reale, cu valoare de adevăr, asigurând dreptul la informare corectă. Dar, în mod deosebit, se impune semnalarea riscurilor, a formelor de mistificare a adevărurilor, de deformare a realității, de inducere subliminală a unor opinii și abordări incorecte, de aceea este necesară o consistentă educație media, indiferent de vârstă, atât pentru generația tânără, cât și pentru cei maturi.

            În lumea contemporană, marcată de globalizare şi de un proces de dezvoltare fără precedent a comunicării, televiziunea rămâne un mijloc esențial de transmitere a informației și o constantă a vieții cotidiene a fiecăruia dintre noi. Pe lângă rolul său informativ, care ar trebui să fie primordial, televiziunea poate fi considerată „deschizătoare de drumuri” în universul cunoașterii, fie că ne raportăm la domenii precum politică, economie, cultură și artă, păstrându-și încă, într-o anumită măsură, potențialul educativ.

            Și totuși, dincolo de ritmul alert al vieții noastre, de atenuarea spiritului critic, de seducția pentru informație, pentru produse de tip mediatic, dincolo de frecvența preluării și receptării informațiilor din spațiul virtual sau din media, este o nevoie majoră de întoarcere a omului modern spre carte, cultură, spiritualitate. Cuvintele părintelui Iustin Pârvu sintetizează simplu și sugestiv acest fenomen: „Oamenii au dat cartea pe televizor, dar televizorul îl face pe om să nu mai gândească, să ia toate informațiile de-a gata, fără să se mai implice cu mintea.”

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus