Studenții și învățământul românesc

  Subiectul supus astăzi atenției Dumneavoastră, dar și Guvernului României, se îndreaptă spre rolul și importanța studenților ca parteneri în procesul de educație, în strategia de reformare a învățământului românesc, având în vedere evoluțiile europene și mondiale, progresul tehnologic, crizele sociale și politice internaționale, dinamica lumii moderne.

Construirea unui viitor mai bun înseamnă să investim în tineri, oferindu-le noi oportunități și ajutându-i să le valorifice, să creăm tinerilor condițiile pentru a beneficia de cel mai bun start în viață, prin investiții în cunoaștere, competențe și experiență, ajutându-i să își găsească un prim loc de muncă sau să se formeze pentru a-l obține, dându-le și posibilitatea de a-și face auzită vocea, opiniile, aspirațiile.

  În contextul unei săptămâni dense în evenimente politice, sociale sau educaționale, a avut loc, în perioada 31 martie – 3 aprilie 2017, la Iași, Adunarea Generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), organizată cu sprijinul Ligii Studenților Economiști din Iași, o importantă conferință a unei federații studențești active, dinamice și implicate profund, de-a lungul timpului, în dialogul social, în demersul legislativ, în dezbaterile și inițiativele legate de educație, de învățământul superior, de cercetare, dezvoltare și inovare, dar și de evoluțiile societății în general. În acest sens, considerăm necesară, la nivel parlamentar și guvernamental, etapa de reflecție și analiză asupra rolului și calității politicilor educaționale și de tineret, cu referire la problemele, idealurile și opiniile studenților, ale asociațiilor studențești, parteneri semnificativi în demersul de conturare și consolidare a unei educații de calitate. O educație modernă trebuie să fie relevantă prin conținuturile și substanța cursurilor și a programelor de studii, să asigure conexiuni, relaționări ale actorilor implicați pe parcursul anilor de studii, dar și cu piața muncii, la nivel național și european.

Mai mult de jumătate din tinerii (57%) din statele membre ale Uniunii Europene nu privesc cu încredere către viitor și consideră că sunt excluși din viața economică, socială și democratică.

De aceea, problemele învățământului superior sunt la fel de importante, complexe, dar și contrastante ca și cele ale educației preuniversitare, pornind de la calitatea și relevanța curriculară, de la echilibrul între aspectele cognitive, teoretice, pe de o parte, și cele practice, aplicative, pe de altă parte. Se adaugă necesitatea deschiderii spre modelele și experiențele europene, studenții înșiși subliniază în evaluările lor nevoia de reconfigurare a sistemului de predare și evaluare care a rămas, de multe ori, în paradigma tradițională și se orientează prea puțin coerent și consecvent spre variantele online, spre formarea spiritului critic și curajul propriilor abordări și opinii, după cum și cadrul legislativ este încă suficient de restrictiv pentru a susține autonomia universitară în domeniul internaționalizării, oferta academică pare nestructurată și neomogenă – în analiza și raportarea atentă la parametri și indicatori de tipul cerere-ofertă, costuri pentru anumite specializări.

  În economia bazată pe cunoaștere este indispensabil un set amplu de cunoștințe, aptitudini și competențe, de la informația științifică de specialitate, competențe digitale, de comunicare în limba română și în alte limbi străine, viziune practică, demers antreprenorial, competențe interculturale. Sistemele de învățământ trebuie să pună un accent deosebit pe îmbunătățirea rezultatelor prin creșterea eficienței și a calității procesului de predare.

În acest sens, pentru anul 2017, Comisia Europeană are ca obiectiv adoptarea de măsuri specifice pentru a moderniza învățământul școlar și cel superior, inclusiv actualizarea agendei de modernizare a învățământului superior, o inițiativă specifică privind monitorizarea absolvenților, o agendă pentru sprijinirea dezvoltării școlilor și a perfecționării profesorilor și o revizuire a Recomandării privind competențele cheie pentru învățarea de-a lungul vieții, precum și alte măsuri de însoțire pentru a sprijini transformarea digitală în educație și îmbunătățirea accesului la învățarea și competențele digitale.

Comunitățile universitare semnalează în continuare nevoia de spațiu adecvat, modernizat, de calitate pentru desfășurarea activităților academice, ritmul de înnoire a campusurilor studențești nu este suficient de alert, se impune îmbunătățirea dotărilor în mediul universitar – laboratoare, ateliere, posibilități reale de învățare, inovare și cercetare în medii corespunzătoare, lucrări de modernizare în campusurile studențești, toate acestea alcătuiesc un inventar de probleme și urgențe pe care programul de guvernare le menționează, dar care trebuie aplicate consecvent, în etape clare și cu măsuri ferme.

  Apreciem ca esențiale facilitățile acordate studenților: burse studențești semnificative, prin alocări crescute cu peste 140% pentru fondul de burse, de la 83 lei/lună/ student bugetat în anul 2016 la 201 lei/ lună/ student pentru 2017; precizările CNFIS legate de bursa minimă care trebuie să fie 578 lei/lună ca punct de plecare în reglementările operate prin metodologiile de acordare a burselor la nivelul fiecărei universități; gratuitate pe transportul feroviar; deschiderea de investiții pentru 31 de cămine studențești. Ca deputat PSD de Iași apreciez, în mod special, introducerea în bugetul de stat pe anul 2017 a patru obiective de investiție, și anume, cămine studențești la Universitatea de Arte “George Enescu” Iași, la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, la Universitatea Agronomică și la Universitatea Tehnică “ Gh. Asachi” din Iași.

  Declarația mea de astăzi semnalează pașii majori realizați deja de Guvernul Grindeanu, în consens cu prevederile Programului de Guvernare al PSD, dar și urgențe care vizează problematica învățământului superior, în zona drepturilor, obligațiilor și proiectelor studențești:

dialog permanent și consistent cu reprezentanții studenților atât în sensul unei viitoare construcții legislative în domeniul educației, dar și pentru problemele curente, de etapă, cu rezolvări punctuale imediate;

– asigurarea modalităților concrete și fără echivoc de implicare a studenților în viața universitară, ținând cont de maturitatea acestora, de receptivitatea lor intelectuală, de vocația civică a organizațiilor studențești. Studenții reprezintă o voce importantă în spațiul cetății, un actor esențial care poate aduce o viziune modernă, pragmatică, proaspătă pentru un viitor profesional din care ei sunt parte organică și pe care au dreptul să îl modeleze în dialog cu generațiile mature și profesioniștii din domeniu;

– universitățile trebuie să-și asume o analiză obiectivă, cu spirit critic, a programelor de studii, în vederea unor necesare reconfigurări curriculare pentru a aduce mai aproape știința, teoria, abstracția de viața economică, socială concretă, de competențele necesare absolvenților pe drumul profesiei alese, al inserției rapide în activitățile de pe piața muncii. Studiile efectuate de Comisia Europeană arată că există, în general, o discordanță între programa oferită de instituțiile de învățământ superior europene și competențele de care au nevoie absolvenții pentru reușită pe piața muncii;

– încurajarea eficientă a tinerilor în sensul continuării studiilor de master și doctorat în spațiul universităților romanești, prin oferte de calitate și oportunități de învățare și cercetare autentice;

– în complementaritate, se impune asigurarea unor importante experiențe europene, internaționale prin mobilități, schimburi, proiecte academice, programe diverse;

– revizuirea și completarea legislației în domeniul voluntariatului, demers care poate să încurajeze implicarea părților interesate, înțelegerea valorilor civice, dar și să faciliteze experiența profesională, recunoașterea acesteia, îmbogățirea CV-ului în anii de studiu universitar, dar și inserția ulterioară mai rapidă pe piața muncii. Învățarea prin muncă efectivă și, în special, stagiile de practică sunt deosebit de utile si eficace în ceea ce privește furnizarea de competențe relevante pentru piața forței de muncă.

  Ca partid social-democrat, dar și dintr-o perspectivă politică și parlamentară responsabilă, suntem obligați să asigurăm un învățământ echitabil, cu acces la resurse și oportunități reale pentru tineri, condiții decente de trai și studiu, să acordăm atenție aspectelor sociale și economice care pot crea discriminări și interdicții pe drumul împlinirii profesionale și personale a tinerilor, a studenților sau specialiștilor debutanți.

Educația trebuie înscrisă ca o prioritate pe agenda politică prin crearea de strategii europene comune, corelarea educației cu economia, cu finanțele, ocuparea forței de muncă, protecția socială, sănătatea și politicile de incluziune. O politică educațională responsabilă va încerca să elimine complet posibile bariere ale unui traseu universitar de calitate, fie că sunt formale sau informale, de atitudine, orgoliu academic, diferențe între generații, bariere vizibile sau subtile, naționale sau locale.

Vă mulțumesc!

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: