SPITALELE REGIONALE DIN ROMÂNIA – Deziderat major, prioritate socială și politică

    Termenul de sănătate publică reprezintă un concept relevant atât pentru siguranța individuală, pentru starea de sănătate a ființei umane, dar și în sensul unui demers prin care reușim să realizăm prevenția, să eliminăm riscurile, focarele, vulnerabilitățile, să tratăm eficient suferința, după cum termenul are o însemnătate majoră și în raport cu siguranța colectivă a cetățenilor, a țării întregi. De aici nevoia de competență profesională și managerială, preocupare și implicare pentru identificarea, controlarea și apoi restrângerea influențelor nefaste asupra sănătății. Toate aceste aspecte trebuie să fie susținute de o infrastructură medicală, prin aparatură performantă, o tehnică desăvârșită, produse farmaceutice bine verificate/analizate și plasate pe piața consumatorului, dar și prin intermediul rețelelor de spitale la nivel de oraș/regiune/țară.

 În ultimele zile regăsim insistent și îngrijorător, în spațiul public, o serie de informații  despre starea actuală a spitalelor, despre dotarea precară, management discutabil, ezitări și imperfecțiuni în demersul terapeutic. Dincolo de aceste probleme cunoscute și aflate pe agenda Ministerului Sănătății, se conturează anumite rezerve și îngrijorări în legătură cu realizarea spitalelor regionale de urgență, rezerve menționate public în urma unor întrevederi între  comisarul european Corina Crețu și premierul Viorica Dancilă la Bruxelles, pe fondul unor întârzieri în evoluția acestor proiecte majore destinate realizării spitalelor regionale de urgență, proiecte pornite încă din anul 2015, când au fost aprobate. Constatăm, în continuare, o anume lentoare în parcurgerea termenelor de obținere a avizelor, de realizare a studiilor de fezabilitate, a pregătirii proiectării și execuției etc.

Prezenta declarație politică atrage atenția asupra importanței proiectelor respective și se dorește a fi încă un semnal de alarmă care să orienteze autoritățile naționale și locale spre asumarea priorității și urgenței imediate de a se finaliza construirea celor trei spitale regionale din Iași, Cluj și Craiova. Cu toate dificultățile, ezitările, întârzierile, se impune totuși și  aprecierea față de eforturile realizate până în prezent de consiliile județene, de primării și consilii locale pentru înfăptuirea acestor obiective de maximă urgență și utilitate socială, medicală.

            Inevitabil, înainte de a aduce o serie de argumente în favoarea susținerii acestor spitale regionale apare întrebarea dacă România, în întregul ei, ca societate și stat modern, european, susține eficient și consecvent infrastructura medicală. Într-o abordare rapidă și corelată cu șirul experiențelor nefaste, fiecare dintre noi ar răspunde negativ la această întrebare, dar, analizând contextele diferite,  lucrurile pot să aibă explicații, rațiuni, nuanțe, după cum există și exemple de bune practici, de colaborare între autoritățile locale/județene și instituțiile medicale.

În calitate de reprezentant al ieșenilor, afirm cu tărie și încredere că necesitatea unui spital regional este mai importantă ca oricând și, odată realizat, cu siguranță va produce efecte benefice atât în județul Iași, cât și în întreaga regiune a Moldovei. Iașul, mai presus de orice, este un centru universitar care excelează în acest domeniu prin Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, prin spitale și clinici universitare, prin cercetarea științifică în domeniu, după cum România însăși este recunoscută la nivel internațional pentru calitatea universităților și a facultăților cu profil medical care reușesc să formeze mii de absolvenți pregătiți temeinic pentru serviciile de sănătate.

Construcția spitalului regional de urgențe însemnă, la nivelul Iașului, noi locuri de muncă, implicit pentru absolvenți, o oportunitate pentru formarea lor profesională și dezvoltarea în acest domeniu, dar și o practică socială eficientă prin care reușim să diminuăm exodul tinerilor specialiști spre alte țări, să oferim șansa unor cariere medicale pentru viitor în spitale moderne, dotate, racordate la cercetare și inovare în domenii medicale variate. Dintr-o altă perspectivă, regăsim în cadrul UMF Iași mulți studenți străini, un efectiv de peste 2300 de studenți din alte țări, înscriși la ciclurile de licență direct sau prezenți în Iași prin programele Erasmus. Construcția spitalului, existența unui context în care studiul, practica, experiența concretă coexistă  – toate acestea ar ajuta și mai mult la consolidarea valorii școlii medicale românești, la internaționalizarea sistemului medical din România. O astfel de unitate medicală rezolvă urgențele județului, ale regiunii, presupune evaluări medicale ample, intervenții rapide și competente, abordări interdisciplinare pentru cazuri dificile, analize și investigații complexe, orientare avizată și de finețe în zona diagnosticelor diferențiale. Se adaugă posibilitatea de a prelua și forma absolvenți, tineri medici în proximitatea mentorilor, a specialiștilor consacrați prin valoare, experiență, rezultate. Alte fațete ale acestor investiții țin de domeniul economic, social, antreprenorial, pentru că un spital regional de amploare este un element de atracție pentru alți investitori,  generează crearea unor noi locuri de muncă pentru servicii terțe. 

   Evident, pentru realizarea unor astfel de proiecte de anvergură este nevoie de implicarea activă a fiecărui actor, iar impedimentele nu întârzie să apară. Procesul birocratic din România face ca aceste demersuri de realizare a documentației să fie dificile, se produc întârzieri, nu se respectă timpii ceruți de structurile europene. Acest lucru este valabil atât pentru proiectele din sfera publică, de interes național, dar și în sfera privată, în contextul demersului de atragere de noi fonduri investiționale. Încă mergem pe principiul „hârtie la hârtie” și impresia generală este că multe dificultăți birocratice se datorează propriilor reguli și rigidități. Elementele de ordin legislativ de multe ori nu ajută nici acestea procesul de demarare și derulare a marilor proiecte, la care se adaugă lipsa de implicare activă a funcționarului public. Credem că este nevoie de mai multă implicare, responsabilitate, celeritate în adoptarea unor soluții sau preluarea unor modele de bune practici din spețe similare.

 Dacă lucrurile nu funcționează este necesară intervenția prin politici care să corecteze derapajele. Intervenția se realizează prin măsuri clare și coerente, printr-o colaborare strânsă între autoritățile municipale/locale, județene și naționale.

Guvernele naționale sunt totuși cele care organizează și implementează serviciile de asistență medicală, Uniunea Europeană având doar rolul de a veni în completarea politicilor naționale deja existente prin măsuri și programe care să ajute statul să își atingă obiectivele din domeniul respectiv, politica europeană plasează la comun anumite resurse, colaborează, identifică, transmite și finanțează exemple de bune practici.

              Guvernul României, prin Programul de guvernare susținut de Partidul Social Democrat, a prezentat o listă a investițiilor în infrastructura de sănătate, care nu doar răspunde într-un mod pozitiv la întrebarea dacă în România infrastructura medicală este o prioritate, ci o atestă fără echivoc, până acum: finalizarea Maternității Brașov, reabilitarea secțiilor din cadrul spitalelor județene Brașov și Hunedoara, Spital TBC Moroieni și Spital TBC Roșiori de Vede, adoptarea prin memorandum a 5 locații pentru tot atâtea spitale regionale: Timișoara, Târgu Mureș, Brăila-Galați, Brașov și Constanța, adoptarea celor 3 hotărâri de guvern privind aprobarea trecerii în administrarea Ministerului Sănătății a terenurilor destinate construirii viitoarelor trei spitale regionale, din Cluj, Iași și Craiova, din fonduri europene.

            Concluziile prezentei declarații politice se îndreaptă către instituțiile responsabile pentru demararea acestor proiecte, pentru o asumare responsabilă, clară și implementarea corectă a etapelor pentru desăvârșirea celor trei obiective. Fiecare cetățean așteaptă o aliniere a sistemului medical românesc la standardele europene, sănătatea este una din prioritățile Programului de guvernare, reprezintă un indicator al nivelului de civilizație și al calității vieții într-un stat modern, iar serviciile medicale au nevoie de susținere, finanțare, îmbunătățire semnificativă. Pentru regiunile asociate celor trei spitale de urgente – Iași, Cluj, Craiova – acest program are valoare socială fundamentală și deschide un orizont de evoluție și calitate a serviciilor medicale mai presus de orice comentariu. De aceea, întârzierile, amânările, lipsa de acțiune pot avea efecte politice și sociale grave și greu de corectat.

 

 

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: