Programul educațional ERASMUS – dificultăți și reconfigurări în noul context

 

❗️❗️❗️Situația actuală devine tot mai gravă și produce modificări substanțiale în societate, în plan economic, financiar, social, dar și la nivel comportamental, educațional sau cultural. Astfel, implementarea unor programe și proiecte din zona educației, care au avut un rol important și succes internațional ridică semne de întrebare asupra modalităților de continuare a activităților la momentul actual.

Analiza și reflecțiile se îndreptă inevitabil către programul ERASMUS+, un demers educațional cu efecte semnificative, cu reușite notabile, susținut consecvent de către Uniunea Europeană. Rezultatele obținute până acum sunt remarcabile: un buget total de14,7 miliarde euro investiți în timp, posibilități globale de mobilitate (peste 4 milioane de persoane implicate), mobilități în învățământul superior (2 milioane de studenți), experiențe de educație și formare profesională (aproximativ 650.000 de elevi beneficiari), mobilitatea personalului didactic (800.000 de profesori), voluntariat și schimburi de tineret (500.000 de participanți), conform datelor furnizate la nivel european, de către ec.europa.eu.

Programul Erasmus+ oferă posibilități importante de studiu, de formare și completare a experiențelor în diferite medii culturale și educaționale, oportunități de formare și cunoaștere în domeniile de interes, conducând implicit spre creșterea competențelor tinerilor și a angajabilității acestora. De asemenea, sunt la fel de importante multiplele parteneriate strategice realizate de-a lungul timpului între universități, școli, ONG-uri, biblioteci, institute de cercetare. Laitmotivul acestor rezultate remarcabile este asociat direct cu ideea de MOBILITATE, astfel încât se creează posibilitatea de a acumula o anumită expertiză prin vizite de studiu, participare la cursuri, cunoaștere multiculturală, modalități diferite de studiu etc.

Contextul pandemic nu produce doar efecte negative la nivel economic sau social, dar vizează direct reducerea acestor mobilități, atât interne, cât și externe, în încercarea de a se limita răspândirea virusului.

Care sunt efectele concrete asupra programului ERASMUS+?
În luna mai, un studiu realizat în acest sens înregistra următoarele cifre:
👨‍🎓👨‍🎓👨‍🎓 aproximativ 25% dintre schimburile de studenți au fost anulate din cauza pandemiei de coronavirus;
📌📌 37,5% dintre studenți au întâmpinat cel puțin o problemă majoră privind activitatea, deplasarea sau proiectul respectiv (de exemplu: nu s-au putut întoarce acasă la data stabilită, transport deficitar, dificultăți în privința cazării etc.);
💻💻💻💻 jumătate dintre studenții implicați în diferite programe au continuat activitățile în sistemul online;
📚📚📚 34% dintre participanți au optat pentru experiențele educaționale parțial online sau au solicitat amânarea unor cursuri.

În luna iunie 2020 Comisia Europeană a prezentat un raport (Erasmus Mundus Programme – Implementation in the Context of COVID-19) cu diferite scenarii și abordări practice pentru cei care își doresc obținerea unei burse. Raportul conține instrumente utile și îndrumări pentru fiecare etapă – obținerea acordului, restricții de călătorie, apelul către servicii pentru studenți, utilizarea noilor platforme digitale de învățare.

Ținând cont de situația internațională fără precedent, creată de pandemia actuală, cu schimbări majore, dar și provocări semnificative în privința modului de implementare a proiectelor, s-a ajuns la soluția de a realiza ,,mobilități” virtuale, în cadrul Programului Erasmus+.
Astfel, spiritul și esența programului educațional se pierd, în contextul unei „mobilități” exclusiv online a tinerilor. Cunoașterea unui nou stat european, orașele cu istoricul și specificul acestora, noi stiluri de viață, interacțiunea directă între elevi, studenți și profesori, intrarea în atmosfera unor noi universități, școli, centre de studii, toate acestea, împreună cu exercițiul învățării reprezentau un tot unitar pentru formarea profesională și multiculturală a tinerilor.

❗️❗️❗️Efectele pandemice și crizele politice, financiare din întreaga Uniune Europeană vor avea implicații și consecințe directe în proiecția bugetului și a programului pentru perioada 2021-2027. Totuși, ar fi de dorit o abordare consecventă a liniilor acestui program educațional complex, păstrând principiile de bază și filosofia generală. Se discută despre variante, strategii de reconfigurare a programului și adaptare în funcție de contextul existent:
1. Realizarea unui program mixt prin care cursurile să se desfășoare online și doar anumite activități să fie în format fizic, respectând normele de protecție sanitară;
2. Deplasarea beneficiarilor în țara gazdă și existența unui program educațional care să se realizeze în funcție de gravitatea contextului epidemiologic din regiunea respectivă;
3. Posibilitatea beneficiarilor de a experimenta doar o „mobilitate virtuală”, fără alte deplasări.

În plan național este important ca europarlamentarii să faciliteze un dialog permanent între beneficiari, universități, școli, ministerul de resort și reprezentanți ai Comisiei Europene pentru ca acest program să își păstreze structura, anvergura educațională, spiritul creativ, într-o continuitate de experiențe, demersuri educaționale, rezultate excelente, chiar și în această perioadă dificilă de pandemie.

Tinerii au nevoie de comunicare, de cunoaștere în contexte educaționale diferite, oportunitățile programului implică dimensiunea cognitivă, aspecte formative, dar și valențe culturale, de sensibilitate și receptare a valorilor diversității, ale multiculturalismului, pentru că, de fapt, „comunicarea înseamnă talentul de a înțelege că nu suntem la fel.” (Octavian Paler)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus