Problema examenelor naționale

 Declarația de astăzi aduce în atenția Dumneavoastră problema examenelor naționale, etapă importantă din calendarul unui an școlar și, în același timp, formă de evaluare externă a rezultatelor învățării, a competențelor dobândite, a nivelului cognitiv, atitudinal atins de elevii aflați în diferite momente ale evoluției lor educaționale.

Drum spre cunoaștere, spre știință și cultură, „arta de a face omul etic” (Hegel), apropiere treptată de esența lumii, comunicare profundă între profesor și discipol, indiferent de definiție și opțiune pentru unul din multiplele sensuri ale conceptului, educația rămâne preocuparea esențială a oricărei societăți responsabile, subiect de dezbatere mereu dilematic, dar și certitudinea evoluției și a progresului oricărei națiuni care înțelege să o situeze în centrul demersurilor și al strategiilor de dezvoltare.

Anul școlar are, în mod firesc, o rutină proprie, o ancorare în derularea unui calendar precis de activități, evaluări, experiențe didactice, concursuri și olimpiade, succesiune a semestrelor, predare și învățare, notare și reflecție asupra rezultatelor, eforturi manageriale creative sau repetitive, dar examenele naționale sunt cele care dau măsura valorii, a reușitelor unui proces care implică deopotrivă elevii și profesorii, părinții și comunitatea – în contextul unui parteneriat ce ar trebui să fie constant și eficient.

  Așteptat cu inevitabile emoții și cu preocupare firească din partea tinerilor, dar și a părinților, examenul de evaluare națională închide etapa gimnazială și asigură accesul într-o etapă superioară a învățământului. De aici necesitatea unei pregătiri riguroase a aspectelor tematice și bibliografice, desfășurarea unor lecții recapitulative, valorificarea și îmbunătățirea rezultatelor obținute la simulările anterioare, focalizarea pe fișe de lucru, exerciții, teste de pregătire, conceperea în procesul de pregătire a unor itemi relevanți, în acord cu modelele oferite de Ministerul Educației Naționale.

Deși sunt maturi și la o vârstă a responsabilității sporite, liceenii aflați în fața examenului de bacalaureat parcurg, în mod similar, o etapă extrem de importantă pe drumul devenirii lor, în sensul absolvirii liceului și accesului în învățământul superior. În acest sens, școala românească trebuie să asigure pregătirea finală, informarea și antrenarea lor pentru un examen complex, pentru abordarea serioasă a probelor, inclusiv pregătirea psihologică pentru examene relevante pentru a se obține rezultate și procente superioare de promovabilitate.

Elementele de organizare și logistică necesare sunt teme care trebuie să preocupe diferitele nivele de conducere din învățământ, pentru a se asigura o pregătire, desfășurare și finalizare a acestor etape de calendar școlar spre care dorim să orientăm acum și reflecția politică, implicit pedagogică și de evaluare a necesarelor reconfigurări.

Se impune cu necesitate, în aceeași măsură, un demers atent și responsabil din partea Ministerului, a Centrului Național de Evaluare și Examinare, pregătirea riguroasă a subiectelor și a cerințelor formulate care să fie în corelație cu programele școlare, cu nivelul de vârstă, ilustrând un echilibru între subiectele dificile, complexe și cele cu un grad mediu de dificultate. Semnalez această temă, pentru ca am asistat de prea multe ori, de-a lungul timpului, la situații delicate, organizări sumare sau imperfecte, subiecte nepotrivite, formulări cu o doză de ambiguitate, echivoce prin conținut sau formă, cu abordări interpretabile, bareme necorelate cu subiectele.

Consider, de asemenea, că Ministerul Educației Naționale ar trebui să aibă deja în studiu o posibilă reconfigurare a examenului de bacalaureat, mai ales o variantă de bacalaureat pentru filiera tehnologică, în sensul dezbaterilor și angajamentelor din programul de guvernare pe aceasta temă. Cu toții am constatat rezultatele modeste obținute la examenul de bacalaureat din ultimii ani, în general în zona învățământului tehnologic, situație cu multiple explicații imputabile atât absolvenților, cât și modului de selecție în liceu, sistemului însuși. Una din soluțiile frecvent evocate se referă la relevanța probelor și la corelarea cu planul de învățământ, ce conține numeroase discipline tehnice, cu posibilitatea tinerilor de a opta pentru o probă din domeniul tehnologic, asigurând în felul acesta valorificarea cunoștințelor din profilul de pregătire și anticipând un traseu de studiu universitar în acest domeniu sau o mai bună pregătire pentru piața muncii.

Examenele trebuie să asigure, prin conținuturile subiectelor și prin probele propuse, în corelație cu filiera, profilul și specializarea, raportul adecvat între domeniile științific, tehnologic și umanist, între valorile naționale care conturează profilul identitar al ființei, prin discipline ca istoria, limba și literatura română, geografia, dar și deschiderile firești spre europenitate și universalitate, în sensul unor competențe de comunicare în limbi străine, competențe digitale, științifice sau tehnice, competențe de receptivitate multiculturală.

  Privirea retrospectivă la final de etapă, de nivel de școlaritate, ar trebui să ofere ca răspuns fiecărei școli dacă elevii au fost integrați activ în procesul de învățare, dacă a sporit respectul lor față de sine și considerația pentru ceilalți, dacă lecțiile profesorilor au fost utile, atractive și interesante, dacă soluțiile manageriale au fost cele mai potrivite pentru evoluția școlii, pentru pregătirea acestor teste finale, dacă întreaga comunitate educațională a știut să lucreze împreună, într-o “echipă lărgită” în care armonia, sprijinul, transferul de cunoaștere, de emoție, de înțelegere s-au realizat firesc și benefic. Întrebări cu sau fără răspunsuri certe, pe care le trăim de multe ori în forul nostru interior și la care trebuie să răspundem onest, să găsim soluții, fie că suntem profesori, directori și inspectori sau politicieni ce conturează politici educaționale responsabile și moderne pentru un secol XXI al cunoașterii și comunicării. Acestea ar trebui să fie sensurile și rostul unei analize implicate în etapele de pregătire, dar și de evaluare a elevilor prin examenele naționale.

Dincolo de cifre, statistici, evoluții sau ezitări, se află copii și tineri, elevi și profesori, părinți și comunități pentru care școala are menirea de a concepe soluții, de a contura și susține idealuri, de a descoperi vocații și de a-i orienta spre devenire și împlinire personală și socială.

 Demersurile de atragere a elevilor spre studiu și pregătire consecventă, prin informarea și parteneriatul constant cu părinții, factor esențial în motivarea și înțelegerea tinerilor în anii de școală, alături de o consiliere atentă, o abordare individualizată, ore de pregătire, consultații oferite de profesori dăruiți sunt aspecte care asigură succesul. Pe de altă parte, fiecare promoție are o sumă de trăsături care o individualizează, elevii sunt mereu alții, contextele sociale și educaționale cunosc o anumită dinamică, deci previziunile și soluțiile definitive sunt hazardate. Constatăm, însă, un număr restrâns de elevi din liceele tehnologice care mai optează pentru susținerea bacalaureatului – semn al unei autoanalize lucide, al orientării spre piața muncii, în țara sau în spațiul european, continuarea studiilor prin școala postliceală etc.

Rămâne deschis subiectul selecției elevilor pentru accesul în liceu, nevoia de recredibilizare a școlii profesionale ca posibil traseu de carieră la fel de onorant și realist, o reluare a temei unor tipuri diversificate de bacalaureat, cu opțiuni ale candidaților și acces spre diferite forme de pregătire ulterioară, aspecte care pot face obiectul unor dezbateri și integrări în viitoarea lege a educației.

 În spațiul educației, soluțiile nu sunt niciodată definitive și nici nu există formule magice, universale de succes, variabile diferite intervin mereu, lumea postmodernă este fluidă și relativă în curgerea ei, dar avem datoria să supunem reflecției experiențele și dilemele noastre pedagogice, spre o necesară reconfigurare periodică a filosofiei și practicii educaționale, a legislației în domeniu.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Circumscripția electorală nr. 24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: