PLANURILE CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL Arhitectura unei educații centrate pe elev și pe imperativele sociale

  „Ne dorim un sistem de învățământ care are drept rezultat un absolvent informat, cu un orizont cultural rezonabil, competent în domeniul pentru care a optat, dar și promisiunea unui cetățean implicat în comunitate, receptiv și atașat de valorile naționale și europene. Competența este reprezentată, la modul general, de un set solid de cunoștințe, abilități, atitudini și valori care susțin dezvoltarea tinerilor și determină o mai bună integrare în viața socială. Un sistem ce oferă educație de calitate va produce profesioniști pentru piața muncii și personalități integre, armonioase.

Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă precizează că infrastructura și arhitectura interioară de  susținere a procesului educativ sunt reprezentate de planurile-cadru, care includ elemente importante: trunchiul comun – obligatoriu pentru fiecare profil, ce trebuie ulterior transpus într-o schemă orară echilibrată, dar și în trasee opționale atractive și utile.

 

  „În ultima perioadă au existat numeroase dezbateri și consultări publice cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal, pornind de la cele trei propuneri ce vizează armonizarea cu setul de competențe vizate la finalul clasei a X-a, respectiv a XII-a, conform Profilului absolventului, dar și eliminarea incoerențelor și a dezechilibrelor existente în planurile actuale. Se propune astfel dezvoltarea unui curriculum care să asigure exersarea celor opt competențe cheie  ale unei educații moderne, de tip european: competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; competenţa de a învăţa să înveţi”, subliniază deputatul Camelia Gavrilă.

 

 Opinia deputatului Camelia Gavrila este că esența pregătirii liceale, nucleul disciplinelor obligatorii trebuie să păstreze rigoarea, relevanța domeniilor, consistența programelor școlare pentru zona/domeniile specifice profilului.  Astfel limba română și limbile străine, împreună cu alte obiecte de cultură generală trebuie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele, iar obiectele de studiu asociate profilului trebuie să ocupe un spațiu extins, individualizând specializarea, în funcție de  interesele tinerilor ce au optat pentru profil real sau uman.

Adoptarea unor planuri-cadru noi nu înseamnă efectuarea unor simple calcule numerice, ci modificări de substanță, atât la nivel științific, cât și la nivel social, care trebuie să țină cont inclusiv de posibila remodelare a examenului de bacalaureat și de traseul ulterior al absolventului.

Dezvoltarea tehnologiei, a științei, importanța conceptului de educație centrată pe elev   impun o nouă calibrare, o echilibrare a programei de studiu, în funcție de profil, specializare și de specificul unității de învățământ. Acest echilibru este unul fragil, iar sistemul de învățământ nu trebuie să fie excesiv de rigid, cum încă pare să fie acum. Pe de altă parte, excesul de libertate sau o relaxare și un spațiu extins acordat cursurilor opționale ar putea duce la lipsa unei viziuni unitare la nivel național, la o pregătire inegală, cu riscul improvizațiilor.

Mai mult decât atât, susține Camelia Gavrilă, înainte de a opera orice modificare  și de a introduce opționale provocatoare, novatoare, transdiciplinare trebuie să ne asigurăm că avem profesori bine pregătiți, profesioniști, buni pedagogi, facilitatori, pentru generații din ce în ce mai active și mai greu de provocat.

 

   În concluzie, factorilor de decizie din domeniul educației le revine o responsabilitate uriașă, iar la nivelul Parlamentului trebuie să existe atenția, implicarea, preluarea dezbaterilor și analiza obiectivă a opiniilor, deschizând drumul spre conturarea suportului legislativ necesar. Conținuturile educației, principiile și valorile propuse, echilibrarea domeniilor de studiu, alternanța și armonia între seturile de principii precum: teoretic/practic-aplicativ, național/ european, cognitiv/afectiv, univers științific/ univers umanist, opțiune pentru cunoaștere, raționalitate, dar și sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică sunt repere majore, provocări și dileme pentru care soluțiile trebuie să fie corecte, echitabile, adaptabile la diversitatea naturii umane. Aceste soluții trebuie să fie specifice unui învățământ modern, preocupat de formarea și devenirea tinerilor, oferindu-le, dincolo de orele de curs din școală, modele  profesionale, umane, cât și motive care să-i determine să se dedice studiului, profesiei, pasiunilor – garanții certe pentru o reușită socială și profesională, într-un neîntrerupt proces de long life learning asumat conștient de persoana adultă.

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: