Noaptea Cercetătorilor Europeni – invitație spre explorarea universului științei

 

 

„Sunt printre cei care cred că știința are o mare frumusețe.” (Marie Curie)

 

Domeniul cercetării este vast și nuanțat, reflectând certitudinea evoluției și a progresului social, economic, tehnologic sau cultural într-o societate modernă, iar profesioniștii implicați (cercetători, personal didactic universitar, masteranzi și doctoranzi, tineri specialiști) reprezintă nucleul prețios de inteligență și creativitate ce trebuie respectat, valorizat și susținut prin aplicarea unor politici guvernamentale responsabile, dar și vizionare.

Ziua de astăzi aduce cu sine posibilități de explorare a spectrului științific și de bucurie intelectuală pentru cei pasionați de știință, tehnică, de cercetare. „Noaptea Cercetătorilor Europeni” este un moment de cunoaștere și celebrare a întregii activități științifice în general, a dăruirii și efortului depus pentru inovare, pentru modernizarea lumii în care trăim. Proiectul este adresat în mod deosebit „minților curioase și sclipitoare”, tinerilor care doresc să urmeze un traseu profesional în domeniul științei, oferind o diversitate de activități științifice, concepute în spirit educativ.

Deși se va realiza în format online, ediția de anul acesta a „Nopții Cercetătorilor” pune totuși la dispoziția publicului larg experimente interesante, posibilități de a observa fenomene științifice deosebite, inițierea unor conferințe captivante, cu accentuat rol informativ. Toate aceste aspecte sunt dublate și de o dimensiune ludică orientată spre copii și tineri, de atractivitatea unor concursuri și premii pentru cei pasionați de competiții.

Primul eveniment de acest fel a fost organizat în 2005 și a suscitat un interes major, astfel încât, până în acest moment, s-au consemnat peste 1.5 milioane de vizitatori, de-a lungul timpului. Evenimentul oferă oamenilor de știință șansa de a intra în directă legătură cu publicul, iar vizitatorilor ocazia de a descoperi universul științei, dar și povești de succes, oameni devotați profesiei, care se află în spatele unor proiecte de cercetare sau experimente interesante.

Cu certitudine, construirea unui viitor mai bun pentru cetățenii români înseamnă să investim mai mult în cercetare, oferind astfel noi oportunități celor care prin competență, consecvență științifică și experiență vor reuși să contribuie decisiv la dezvoltarea societății.

 Finanțarea va reprezenta, astfel, principalul pilon prin care se pot impulsiona activitățile de cercetare științifică, dezvoltare, de inovare și creație, de servicii și transfer tehnologic din cadrul instituțiilor de învățământ superior și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare.

Prin obiectivele generale și specifice ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, România a asumat o creștere a competitivității economiei prin inovare, prin dezvoltarea vizibilității internaționale a cercetării şi dezvoltării experimentale, realizând în felul acesta demersuri de conștientizare asupra rolului științei în societate.

În realitate, în perioada 2014-2020, România a alocat unul dintre cele mai mici procente din PIB, la nivelul Uniunii Europene (2014 –  0,22%;  2015 –  0,21%;  2016 – 0,28%; 2017 – 0,20%; 2018 – 0,17%, 2019 – 0,17%, 2020 – aprox. 0,13%), indiferent de partidele care au fost la guvernare și de contextul politic. Conform Strategiei Europa 2020, România trebuia să aloce cercetării și dezvoltării 1% din PIB. În anul 2020, Uniunea Europeană și-a propus un curajos procent de 3% pentru investițiile din domeniul Cercetării și Dezvoltării (1,5% statul și 1,5% mediul privat), în timp ce România și-a asumat 2% pentru aceste investiții (1% din fonduri publice și 1% din investiții ale companiilor). Din păcate acest deziderat nu a fost îndeplinit încă, dar trebuie să rămână o temă de reflecție și de regândire a strategiilor în acest domeniu.

Ar fi bine ca și evenimentul de astăzi să fie un semnal față de necesitatea unei bune finanțări a segmentului de cercetare, efectul fiind, în timp, dezvoltarea domeniului, implicit susținerea și atragerea de tineri cercetători.

Într-o analiză realizată în 2019 de Institutul Național de Statistică, s-a observat faptul că în toate sistemele repartizarea resursei umane pe categorii de vârstă, în sectorul public de cercetare, nu are o distribuție piramidală, normală, iar segmentul tânăr reprezintă o pondere insuficientă. Cifrele ne demonstrează astfel că la categoria de vârstă sub 34 de ani avem doar 4.103 de cercetători, la categoria 35-44 de ani sunt 7.696 de cercetători, iar la 45-54 de ani doar 5.540. Se observă în mod clar o insuficientă resursă umană implicată în acest domeniu complex, de înalt nivel intelectual, din segmentul de tineret, aspect care se poate corecta doar printr-o finanțare consistentă și motivantă.

Astfel de evenimente ne reamintesc despre nevoia de susținere și implicare a generației tinere în domeniul științei și cercetării, despre demersul de valorizare a pasiunii tinerilor pentru cercetare și inovare, pentru explorare și descifrare a universului științific.

Consider că deschiderea unor oportunități pentru tineri în vederea orientării lor spre traseul cercetării științifice este vitală. Sunt sugestive, în acest sens, considerațiile unei personalități științifice de referință: „Umanitatea are nevoie de oameni practici, care profită la maxim de munca lor și, fără a uita binele general, își protejează propriile interese. Dar umanitatea are nevoie și de visători, pentru care dezvoltarea dezinteresată a unei întreprinderi este atât de captivantă, încât devine imposibil pentru ei să-și dedice grija propriului lor profit material.” (Marie Curie)

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus