Zilele Iașului –  vocație istorică, spirituală și culturală

                  

          Pledoarie pentru un oraș emblematic  al Centenarului Marii Uniri

           „Moldova nu mai are nevoie doar de promisiuni, are nevoie și de fapte.”

        La finalizarea sărbătorilor dedicate orașului Iași, deputatul PSD, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a prezentat în Plenul Camerei Deputaților o declarație politică privind importanța istorică, spirituală și culturală a orașului Iași, un oraș regal și cultural, centru universitar de prestigiu în care cinci universități de anvergură științifică și academică pregătesc peste 50.000 de studenți, un oraș al primului Teatru Național din România, al primei universități românești, Capitala României în perioade tumultoase, implicat în toate etapele istorice până la Marea Unire, incontestabil  un oraș  străvechi, de tradiție și noblețe.

Ca în fiecare an, zilele de sărbătoare conferă orașului Iași noi sensuri și dimensiuni, acesta  redevine un spațiu al pelerinajului, al vibrației spirituale, în contextul în care pe 14 octombrie Biserica Ortodoxă prăznuieşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, cinstită în România de toți creştinii ortodocși. În Moldova, prin lucrarea harului dumnezeiesc, sărbătoarea este un reper important, Sfânta Parascheva  fiind considerată ocrotitoarea acestui ținut şi în special a orașului Iaşi, acolo unde relicvele sacre sporesc emoția și se integrează într-o ambianță spirituală și culturală de aproape patru secole.”

       Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, vizează prin intervenția sa nu doar o definire a spiritului unui oraș complex și emblematic pentru identitatea românilor, ci atrage atenția asupra importanței pe care județul Iași, în întregul său, o are la nivel strategic și de dezvoltare pentru România, subliniind semnificațiile orașului în anul centenarului, relevanța lui culturală, educațională și turistică.

Dincolo de sărbătoarea orașului, cu numeroasele ei semnificații, deputatul ieșean  consideră că trebuie să transmită un mesaj important la nivelul Parlamentului și în atenția Guvernului: „acest oraș este valoros din multiple puncte de vedere și a demonstrat întotdeauna că reprezintă un reper autentic pentru stabilitatea și securitatea regiunii, că este și izvor de cultură, de sensibilitate artistică, de gesturi istorice și politice memorabile în devenirea acestei țări, iar izolarea față de strategiile majore de dezvoltare a țării nu reprezintă o opțiune de acceptat.

      Prin opțiunile noastre, vizăm demararea și finalizarea politicilor publice importante care ar conduce spre creșterea nivelului de bunăstare economică, socială. Este necesar să specificăm faptul că, dacă Iașul are un nivel de trai decent în raport cu celelalte zone ale României, la periferia județului, în satele mai puțin dezvoltate situația este îngrijorătoare. Moldova nu mai are nevoie de promisiuni, are nevoie de fapte. Iașul îndeplinește cu certitudine și rolul de principal pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei, iar performanțele economice, sociale, educaționale pot susține întreaga regiune, dar se adaugă și alte roluri: un oraș-sursă de progres pentru întreaga regiune a Moldovei; centru educațional de excelență la nivel local, regional, dar și central; zonă-simbol pentru turismul ecumenic și pentru semnificațiile ortodoxismului în România; oraș al culturii și al artelor; important centru IT într-o lume a digitalizării și a progresului tehnologic; pilon important pentru stabilitatea și securitatea regiunii.

În ansamblul dezbaterilor asupra proiectelor de țară este necesar să cuprindem în noul exercițiu bugetar, pentru anul 2019, măsuri clare, finanțări concrete și segmente importante în implementarea acestor aspecte, urgențe și proiecte, cu deosebite consecințe pe plan economic și social:

  1. Finalizarea șoselei de centură

Până în prezent Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din şoseaua de centură a Iaşului, respectiv varianta Sud, lucrările desfăşurate în perioada 2007 – 2012 având o valoare ce depășește 380 milioane lei. Deși s-au obținut unele avize pentru licitarea unui nou tronson, șoseaua de centură a orașului Iași pare să fie încă un vis îndepărtat, deși ieșenii își doresc rezolvarea acestei probleme cât mai repede posibil. Iașul este un oraș care se află din punct de vedere geografic în apropierea graniței, iar prezența și deplasarea autovehiculelor grele spre Vama Sculeni reprezintă un alt element ce contribuie la aglomerare, accidente rutiere și, nu în ultimul rând, la poluare masivă. 

  1. Poluarea orașului

            Conform rapoartelor Agenției de Protecția Mediului, orașul Iași are un grad ridicat de poluare, rezultatul celor cinci surse de poluare importante: traficul auto, şantierele de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere corelată cu de­rularea cu întârziere a acţiunilor de cu­răţenie de primăvară, surse naturale sau arde­rea necontrolată a deşeurilor. Pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, pentru o dezvoltare durabilă a orașului, se impun în continuare demersuri de implementare a unor reglementari și măsuri care să diminueze factorii poluanți.

  1. Autostrada Iași-Târgu Mureș

Autostrada Iași-Târgu Mureș reprezintă un proiect de țară mult susținut, comentat și așteptat de toți locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar și de toți actorii implicați în proiecte civice, politice, economice sau culturale.

       Nu mai putem vorbi de intenții bune, explicații, preocuparea miniștrilor, de respect și vibrație patriotică  față de Iași dacă, după 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și tot atâția ani de la primul studiu de fezabilitate, datele proiectului de autostradă Iași-Târgu Mureș sunt subiectul dezbaterilor, al polemicii politice, al revoltelor noastre, în timp ce, în esență, nu s-a realizat nimic în sens concret, practic.

Lista cu urgențele Iașului este mult mai amplă și cuprinde diverse propuneri, sau proiecte în derulare, precum: construirea unei săli polivalente, realizarea spitalului regional, renovarea/reabilitarea instituțiilor de învățământ, refacerea și renovarea patrimoniului cultural, a monumentelor – biserici, muzee, case memoriale, statui -, construirea unor noi cămine studențești etc.

       În concluzie, este necesară o reconfigurarea a pledoariilor pentru dezvoltarea și finanțarea proiectelor ieșene, a gândirii și mentalității decidenților cu privire la acest oraș, dar și o analiză  responsabilă, fiind logic să lansăm un nou apel spre unitatea  parlamentarilor din regiunea Moldovei, dincolo de proiectele proprii fiecărui județ, dar și să solicităm receptivitatea și implicarea guvernanților, a lumii politice cu putere de decizie, în măsura în care aceștia consideră că o țară nu se poate dezvolta inegal, incomplet, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic și social.

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: