Învățământul dual – deschideri, perspective, oportunități educaționale

   Vă supun atenției Dumneavoastră, de la această înaltă tribună a Plenului Camerei Deputaţilor, o temă esențială a educației tinerilor: alegerea unui traseu profesional adecvat aptitudinilor, vocației lor, dar și cerințelor de pe piața muncii. Este vorba de dezbaterea şi aprobarea, în şedinţa din 21 februarie 2017 a Comisiei pentru învăţământ, știinţă, tineret şi sport, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2001. În esenţă, amintitul act legislativ se referă la reglementarea cadrului de desfăşurare a învăţământului dual în sistemul naţional de educaţie.

   Aceasta reprezintă o iniţiativă îndelung aşteptată, atât de actorii direct sau indirect implicaţi în procesul de învăţământ – părinţi, elevi, cadre didactice -, cât şi de operatorii economici. Fiindcă, odată cu viitoarea promulgare a acestui act normativ, se asigură o mai bună corelare a ofertei educaţionale cu cerinţele reale ale pieţei muncii, dar şi importante oportunități de integrare pe această piaţă a viitorilor absolvenţi care au parcurs acest tip de învăţământ, ținând cont de contextul globalizării, de nevoia acută de formare a unei resurse umane naționale competitive, adaptabilă în societatea cunoașterii, în dinamica socială și economică derutantă și deseori imprevizibilă.

   Este important de precizat faptul că iniţiativa legislativă se fundamentează atât pe necesităţile naţionale, desprinse în urma unui larg proces de consultări anterioare cu aproape toţi factorii interesaţi de acest domeniu (Administraţia Prezidenţială, ministere, ambasadele din ţara noastră, camere de comerţ, inspectorate şcolare, unităţi și instituții de învăţământ, sindicate şi patronate), dar răspunde şi preocupărilor comunitare, mai vechi sau de dată recentă, ce recomandă o relație strânsă a operatorilor economici cu procesul de desfăşurare a învăţământului profesional și tehnic, implicarea lor în stabilirea conținuturilor, în conceperea și derularea stagiilor de practică, în finanțarea sau susținerea elevilor prin diferite tipuri de burse, în evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite.

  Odată cu introducerea acestui set de reglementări în cuprinsul Legii educaţiei naţionale, se poate considera că tinerii din ţara noastră, care optează pentru învăţământul dual, primesc o şansă în plus spre a-şi găsi, cât mai repede, locul și rostul pe piaţa forţei de muncă, având o pregătire temeinică, cu un dozaj adecvat între fundamentele teoretice și stagiile de practică desfășurate la operatorii economici. Ştim cu toții că una dintre cele mai vulnerabile categorii de vârstă în faţa ameninţării excluziunii sociale este reprezentată de generaţia tânără. Ani întregi am asistat, uneori neputincioși, la migrarea tinerilor către economiile altor state, comunitare sau nu, în speranţa de a găsi acolo oportunități pe care, din nefericire, ţara natală nu le putea oferi: un loc de muncă suficient de stabil şi de bine plătit, o profesie, o viață decentă, prin care dobândească un statut social, utilitatea și împlinirea profesională.

  Nu este vorba de tinerii plecaţi să-şi desăvârşească studiile sau să practice meserii înalt calificate şi, în consecinţă, bine plătite. Fenomenul în discuție se referă aici la acei tineri cu o pregătire profesională sumară, fără competențe reale într-o anume meserie, tineri care au părăsit ţara fără să ştie prea bine ce urmau să facă în societăţile de adopţie, dispuşi, odată ajunşi la locul de destinaţie, să accepte orice muncă, oricât de modest plătită, pentru a-şi putea asigura traiul zilnic, sperând că îi vor putea ajuta în același timp şi pe cei lăsaţi acasă.

   Dincolo de detaliile tehnice legate de această iniţiativă legislativă, este de precizat ca ea facilitează implicarea directă a operatorilor economici în procesul de desfăşurare a învăţământului tehnic și profesional în toate etapele de desfăşurare a acestuia, pornind de la construcţia curriculară, trecând prin asigurarea unei prezenţe permanente în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, încheierea unor contracte în acest sens, terminând cu partea cea mai importantă a procesului de formare, anume cu asumarea responsabilităţii pregătirii practice a cursanţilor. Consider, de asemenea, necesar să precizez faptul că durata studiilor pentru forma învăţământului dual este de 3 ani şi că pentru primii ani (primul dintre aceştia fiind anul şcolar 2017-2018), se estimează intrarea în sistem a unui număr de aproximativ 3.000 de elevi la nivel naţional.

 Păstrând luciditatea și obiectivitatea abordării, nu putem considera că odată adoptat acest set de măsuri în favoarea învăţământului dual se rezolvă marile probleme cu care tinerii se confruntă în alegerea drumului de viață, a profesiei, în identificarea unor locuri de muncă bine plătite și sigure, în pregătirea și împlinirea lor personală și socială. Problematica inserţiei socio-profesionale a tinerei generaţii este una atât de amplă, încât generează o preocupare majoră atât la nivelul Uniunii Europene, în țările cu economii dezvoltate, cât şi la nivelul întregii comunităţi internaţionale, dar și elaborarea de strategii diverse, dezbateri și analize responsabile. În acelaşi timp, semnalăm totuși un început sub auspicii favorabile, preluarea și adaptarea unui model european de succes care poate genera soluții și rezolvări favorabile, direcţia unei bune corelări a învăţământului profesional şi tehnic cu necesităţile reale ale pieţei interne a muncii.

 Pentru a se ajunge la rezultate valoroase este nevoie, însă, și de consiliere educațională, de alegere inspirată, în funcție de aptitudini și vocație, de un dialog școală-familie, de o flexibilitate a rutelor care să permită continuarea studiilor liceale, postliceale sau universitare.

Valoarea acestei fundamentări legislative a învățământului dual constă în asigurarea diversității de trasee educaționale postgimnaziale – școli profesionale, învățământ dual, licee tehnologice, licee vocaționale etc., iar, în timp, prestigiul meseriilor făcute cu pasiune, bine plătite și respectate social va crește inevitabil.

Am încredere că măsuri și contexte legislative de acest tip, integrate în soliditatea programului actual de guvernare, dar dublate și de competența și disponibilitatea noastră a profesorilor, a specialiștilor din educație, de reale parteneriate public-privat, de colaborări autentice între școală, unități administrativ teritoriale și operatorii economici pot asigura tinerilor din această ţară un cadru adecvat de educaţie şi de pregătire profesională.

Educația nu trebuie să rămână doar o seducătoare temă de campanie electorală pentru toate partidele politice, ci să fie domeniul social major spre care se orientează viziunea guvernanților și politicile reformatoare propuse, din acea firească și imensă responsabilitate pe care toți trebuie să o avem faţă de viitorul tinerei generaţii. Odată cu adoptarea legii vom putea vorbi despre depășirea etapei de reflecție, analiză și legiferare, trecându-se astfel în etapa de construcție și punere în practică a unui model educațional și formativ de succes.

Vă mulțumesc!

                                                                    Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: