Gânduri, emoţii, aspiraţii de Septembrie

  În calendarul simbolic al unui an, luna septembrie primește inevitabil un însemn sacru, dar și sensuri profunde legate de ideea de școală, de educație, de procesul devenirii prin cunoaștere, prin știință, prin cultură.

Cu aceleași emoții, părinți și copii, profesori și studenți, absolvenți, tineri sau maturi, învăluiți încă în melancoliile și amintirile școlii în care ne-am format – toți ne regăsim în universul nobil al învățăturii. Pentru că lumea și viața, în complexitatea lor postmodernă, sunt „școli ale cunoașterii și devenirii”, etapele concrete de studiu și învățare, de început al ființei prin parcurgerea anilor de școală trebuie să primească atenția responsabilă a societății, sprijinul și prețuirea pentru un domeniu social fundamental.

În labirintul de știri, de comentarii și polemici legate de educație, de examenele naționale, de finanțarea insuficientă, cu exasperarea de a asculta promisiuni sau critici, analize de sistem sau propuneri de nesfârșită reformare, școala cu profesioniștii săi-dascălii își asumă mai departe menirea de a educa, de a-i forma pe elevi, cu devotamentul discret al profesorilor adevărați, cu responsabilitate și dăruire. Școala rămâne locul fundamental pentru devenire și împlinire umană, dincolo de timp și vârste. De altfel, vorbim despre un loc spiritualizat, ieșit parcă din determinările spațiale și temporale rigide, devenit o matrice spirituală a educației prin știință, prin artă, prin cultură, un loc al educației cu privirea îndreptată spre valori și principii morale, spre comunicare de sine și cu ceilalți, spre înțelegere, prietenie și toleranță. Ce consideră că o țară bogată este o țară în primul rând sănătoasă și educată. În același spirit, un mare reformator al educației din România, Spiru Haret, afirma faptul că învățământul trebuie să formeze oameni, într-un anumit cuprins temporal, competenți pentru domeniile necesare unei țări, iar învățământul în întreaga sa natură înseamnă să formezi „cetățeni”, să oferi tânărului informații pentru „supraviețuire”.

  La început de an școlar, mai mult decât oricând, visam cu toții un sistem de educație ideal, în care să avem pretutindeni grădinițe și școli minunate, prietenoase, atractive, cu profesori motivați, dedicați copiilor și profesiei, cu spații de joacă generoase, cu terenuri de sport, săli de lectură și centre de pregătire, cu o dotare adaptată lumii moderne de secol XXI. Drumul de la vis către realitate este încă dificil și abrupt, dar recunoașterea dificultăților înseamnă luciditate și semn al preocupării pentru schimbare. Iar lumea politică, parlamentari, miniștri, politicieni, mai mult decât toți ceilalți, trebuie să își asume această luciditate a analizei și responsabilitatea schimbărilor necesare și atât de utile.

Este firesc să proiectam vise, aspirații și ținte curajoase pentru anul școlar 2017- 2018, an școlar care începe astăzi, în miez de septembrie, o nouă filă de cronică, o nouă poveste în care sperăm că decizii guvernamentale oportune, schimbări legislative necesare și avizate, un parteneriat adevărat între școală-familie-comunitate ar putea aduce premisele împlinirii noilor proiecte. Creșterile salariale, schimbările curriculare, suportul legislativ pentru dezvoltarea învățământului tehnologic și profesional de tip dual, finanțarea infrastructurii educaționale prin Programul National de Dezvoltare Locală, facilitățile și bursele pentru elevi și studenți sunt pași importanți pentru calitatea educației, dar evident acestea sunt doar etape ale unui demers ce se cere continuat cu multă consecvență și rigoare.

În sensul schimbărilor anticipate, Parlamentul României trebuie să fie și mai mult instituția receptivă la vocea școlii, la opiniile deseori critice despre aspecte ale sistemului educațional, completând legislativ, dar și conceptual, conturul și substanța unei educații de calitate, orientată spre pragmatismul vieții concrete, spre formarea unor absolvenți cu reale competențe de cunoaștere, de comunicare și de adaptare la o societate dinamică și, deseori, contrastantă.

  Calitatea educației, valorile propuse tinerei generații, formarea lor profesională și umană, regăsirea acestora ca specialiști și cetățeni adevărați în universul complex al lumii moderne, dialogul polifonic dintre educație și economie, educație, cercetare, tehnologie și, nu în ultimul rând, artă și cultură – acestea sunt reperele sub semnul cărora deschidem reflecțiile despre prioritățile noului an școlar, în sensul unei viziuni integratoare asupra sistemului educațional în raport cu celelalte domenii sociale.

Cu siguranță, noul an școlar este un început de drum, de zidire, de întemeiere sub semnul școlii, timp al întrebărilor și al răspunsurilor, apropiere simbolică de pragul centenarului, când întregul popor își va sărbători istoria, devenirea, împlinirile nației din care educația, școala nu pot lipsi.

Cu încredere și prețuire pentru lumea școlii,

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: