Final de alegeri 2020 Semnificații ale votului din data de 6 decembrie

 

Alegerile parlamentare 2020 au reliefat mai multe aspecte importante și subtilități ale politicii la nivel național: incapacitatea partidelor politice de a prezenta platforme credibile care să răspundă intereselor și aspirațiilor cetățenilor, slaba motivare pentru  exercitarea dreptul de vot, rezultate care impun alianțe și concesii implicite pentru actul guvernării.   

Contextul pandemic, dublat de închiderea școlilor, a piețelor publice, a locațiilor din sistemul HORECA, măsuri sociale necesare, insuficient adaptate, generând nemulțumire și un stres social major, toate acestea au condus la repoziționări ale opțiunilor politice, schimbarea semnificativă a previziunilor din sondaje, sancționarea simbolică prin vot a clasei politice, fie prin absenteism, fie prin votul exprimat. Se adaugă și surpriza unor dispariții de partide din configurația viitorului Parlament sau intrarea neașteptată a unor partide noi (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor), cu rezultate interesante.

            Pe fondul fragmentării spectrului politic, confuzia electorală a fost mult mai accentuată, tensiunile s-au acutizat, după cum multe nemulțumiri au lucrat subteran, într-o „spirală a tăcerii”. Acest lucru s-a văzut prin cea mai slabă prezență la vot din 1989 până în prezent. Un Parlament ales de doar 31,84% dintre cetățenii cu drept de vot nu va reprezenta reflectarea adecvată a societății și existența unei legitimități morale depline.  Mai mult decât atât, pentru ieșeni este nefavorabil faptul că județul nostru  are una dintre cele mai slabe prezențe de la nivel național: 26,78% de votanți. Și explicațiile sunt multiple: nu doar actualul context pandemic a influențat decisiv prezența la vot, ci și lipsa de credibilitate a formațiunilor politice, dezamăgirile, proiectele amânate, crizele din interiorul unor filiale județene etc.

           

Tabloul politic de duminică seara poate fi succint caracterizat astfel:

 

  • partidele mici au reușit foarte greu să realizeze pragul electoral și, prin urmare, asistăm la eliminarea unor formațiuni politice din Parlament;
  • un nou partid cu discurs naționalist apare pe scena politică parlamentară, ca o contrapondere pentru tendințele de globalizare, de ignorare parțială a aspectelor și temelor naționale sensibile;
  • deși cu un scor mai mic, observăm că un partid de dreapta, PNL, își asumă un tip de victorie, într-o primă instanță, și încearcă să fie nucleul unei alianțe de centru-dreapta;
  • un trend de creștere important este oferit de Partidul Social Democrat, dar încă insuficient pentru a genera perspectiva certă a unei guvernări viitoare.

 

Un aspect discutabil, întâlnit rareori în contextul democrațiilor consolidate este reprezentat de încălcarea unor principii constituționale de către președintele României, prin implicarea sa constantă și influențarea procesului electoral în campania parlamentară, dar și în cea locală. În acest sens, ca urmare a  misiunii OSCE (Organization for Security and Co-operation in Europe) de a monitoriza atent contextul alegerilor parlamentare, aceasta a adus critici severe la adresa implicării în campanie a președintelui Klaus Iohannis. Reprezentanții organizației au considerat nepotrivită această atitudine, fiind de părere că reprezintă „o încălcare a standardelor internaționale şi a angajamantelor pe care ţările membre OSCE şi le-au luat, pentru a nu amesteca funcţiile şi instituţiile statului în lupta politică.” Mai mult,  președintele s-a exprimat direct în favoarea unei majorități parlamentare de centru-dreapta, chiar dacă partidul politic câștigător este de centru-stânga. În continuare, demisia premierului Orban sugerează tensiunile mocnite din interiorul partidelor, nemulțumiri liberale și prezidențiale față de rezultatul obținut, dar și alte repoziționări pentru o nouă alianță și un nou guvern.   

Cu o majoritate parlamentară fragilă și ținând cont de situația epidemiologică actuală, viitoarea guvernare va reprezenta o adevărată provocare politică, socială și economică. Deși procentele electorale identifică social democrația drept câștigătoare, observăm că realizarea unei majorități de centru stânga este un deziderat greu de atins. Experiențele recente ne arată că o guvernare solitară nu ar reprezenta un aspect util pentru România, prin riscul unor derapaje ale puterii, de aceea alianțele sunt necesare, iar conturarea acestora trebuie să fie într-un mod corect, onest și transparent, pe bază de programe eficiente și afinități ideologice. Dependența celor două partide mari de diferite partide satelit reprezintă premisele unui parteneriat de guvernare, printr-o posibilă coaliție formată din două sau trei formațiuni politice, cu garanția echilibrului intern, fără prea multe riscuri de excese autoritare în exercitarea puterii.

Dincolo de retorica politică și de analizele procentelor electorale, Partidul Social Democrat este adevăratul câștigător al alegerilor parlamentare, pe fondul unei slabe guvernări liberale, al unei succesiuni de strategii și măsuri neagreate de populație. Cu toate acestea, social democrații au nevoie în continuare de o reformă internă autentică, de orientarea acestor mandate legislative obținute spre proiecte de țară relevante, consistente, spre strategii concrete, în sprijinul cetățenilor. Într-o logică politică de context, prin asumarea  unui rol de partid principal de opoziție, PSD poate avea un traseu ascendent, reconfigurând energiile politice în vederea reușitelor electorale vizate în anul 2024.

Tensiunile și frământările politice ale acestui an agitat și dificil ne învață o nouă lecție de sociologie politică despre evoluțiile imprevizibile din contextul politic și social, pentru că nimic nu este imuabil și perfect predictibil, opiniile, dar și răbdarea sau toleranța cetățenilor pot fi grav provocate prin decizii neinspirate, prin neînțelegerea propriului popor care își are ideile sale, anumite mentalități și obișnuințe, credințe profunde și teme sensibile.

În politică este nevoie de luciditate și obiectivitate, de măsură și echilibru, de regăsirea unor valori importante legate de solidaritate; sunt absolut obligatorii credințele și idealurile comune ale partenerilor, echipele competente, opțiunea pentru profesioniști și valori pentru că, în fond, scopul politicii este acela de a susține evoluția și prosperitatea țării, de a accelera procesul modernizării și al consolidării României în spațiul european, într-o armonie și dialectică profundă dintre concepte și atitudini de tipul național și european/internațional, între interesele țării și interesele comunității europene. 

 

 

 

Deputat – prof. dr. Camelia GAVRILĂ

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus