Evoluții și reconfigurări ale programelor sociale pentru o educație de succes

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat prezența elevilor la școală, implicarea acestora în activitățile educaționale, evoluția abandonului școlar și a absenteismului de la ore, aspecte aflate între preocupările Guvernului României, prin Ministerul Educației Naționale și instituțiile județene, prin specialiștii și partenerii implicați. În acest sens, s-au derulat consecvent numeroase programe sociale care au avut rolul și logica lor, cât și un important public țintă vizat: Bani de liceu, Euro 200, Rechizite școlare, Tichete pentru grădiniță sau Bursa profesională, programe care în timp au primit finanțări sporite pentru a exista relevanța necesară în raport cu scopul urmărit, programe care au produs efecte educaționale semnificative.

Unul dintre cele mai apreciate programe, cu efecte certe în plan social și educativ, a fost categoric Programul Cornul și Laptele, introdus în școli de Guvernul PSD al României. Beneficiarii programului sunt copiii din grădinițe și din școli generale. Media beneficiarilor este de aproape două milioane de copii anual. Ulterior, au urmat completări și îmbunătățiri, adaptări ale acestui program, valorificarea unor modele de succes din alte sisteme educaționale, spre ceea ce se conturează acum ca un important proiect pilot, numit „Masa caldă”.

Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă atrage atenția asupra importanței programelor sociale de sprijin pentru elevi derulate consecvent de PSD, asupra necesitatii de diversificare a acestora, în sensul împletirii aspectelor sociale, de sprijin și coeziune socială, cu implicațiile educaționale. Reliefăm și ideea corelării inițiativelor de acest tip cu realitatea și evoluțiile sociale, astfel încât generalizarea programului Masa caldă pentru toate unitățile școlare din România, pentru învățământul preuniversitar obligatoriu să constituie, fără îndoială, o soluție de succes.

Noul cadru legislativ european privind derularea programului de încurajare a consumului de fructe, legume şi produse lactate în şcoli a determinat derularea Programului „Fructe în şcoli”, începând cu anul şcolar 2009-2010, a cărui implementare a presupus, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume proaspete, şi măsuri educative. Programul are implicaţii pozitive asupra dezvoltării de obiceiuri alimentare sănătoase, pe fondul creşterii fenomenelor de obezitate şi malnutriţie la nivel mondial. Beneficiarii programului sunt elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, iar în cadrul programului s-au distribuit mere pentru o perioadă de maximum 100 zile de şcolarizare şi s-au organizat vizite la ferme şi staţiuni de cercetare, concursuri cu premii, activităţi de grădinărit în curtea şcolii ca măsuri educative adiacente. Această complementaritate între măsurile cu impact social și activitățile educative, de cunoaștere, înțelegere și implicare în activități practice au avut un rol important în plan formativ.

Deși folositoare în fază inițială, aceste programe prezintă și aspecte vulnerabile:

✓ Respectarea de către consiliile locale și județene a prevederilor cadru și derularea procedurilor în timp util, pentru buna implementare a programului;
✓ Verificarea atentă a calității produselor livrate către elevi și a termenului de valabilitate al acestora;
✓ Respectarea termenelor de livrare către școli;
✓ Supraîncărcarea profesorilor cu alte responsabilități decât cele din sfera de competență;
✓ Monitorizarea consumului produselor alimentare, astfel încât să se evite risipa și degradarea produselor, atât înainte, cât și după distribuția către elevi.
Pornind de la aceste repere, deputatul Camelia Gavrilă consideră necesară dezvoltarea și adaptarea tuturor programelor de acest tip și convertirea lor într-o masă caldă pentru fiecare elev din România, suport alimentar ce ar ajuta copiii aflați în situații de risc școlar și social. Programul numit generic „Masa caldă“, care prevede un meniu gătit sau un pachet alimentar, se aplică în momentul de faţă doar în 50 de unități de învățământ, fiind în al treilea an de implementare și pilotare.

Această variantă de program prezintă numeroase avantaje:

✓ Elevul primește o masă caldă;
✓ Se dezvoltă infrastructura școlară și se asigură condiții pentru susținerea ulterioară a unor programe educaționale de tip Școală după școală/ After school;
✓ Comunitatea locală este implicată;
✓ Reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea prezenței copiilor la ore;
✓ Crearea unor importante momente de socializare prin servirea mesei în mod organizat, alături de colegi și prieteni;
✓ Instaurarea unor obiceiuri sănătoase de hrană.
Dificultățile în implementarea programului la nivel național sunt multiple și vizează atât elemente de infrastructură, cât și aspecte de logistică și finanțare:

✓ lipsa infrastructurii, la acest moment, şi a resurselor necesare pentru a prepara sau a transporta prânzul cald în condiţiile prevăzute de lege, în toate unitățile de învățământ din țară;
✓ identificarea surselor de finanțare, în condițiile în care este vorba despre un efort bugetar considerabil, raportat la nivelul populației școlare;
✓ dificultatea respectării normelor igienico-sanitare, în condițiile actuale, aspect ce poate fi depășit prin amenajarea unor spații destinate special acestui tip de activitate.
Măsurile de acest tip și efectele preconizate au cel puțin două roluri esențiale: de a remedia dificultățile de învățare sau de a crește posibilitățile de performanță școlară, modelând vocațiile elevilor, atitudinile, posibilitățile de cunoaștere și învățare la nivel de excelență școlară. Aceste obiective sunt susținute ferm de Programul de Guvernare al PSD, în care se conturează deja o strategie etapizată pentru implementare, iar din cele 17 miliarde acordate Ministerului Educației Naționale pentru infrastructura școlară, 140 milioane de lei sunt orientați către amenajarea unor spații corespunzătoare în vederea susținerii și extinderii programului „Masa caldă”.

În concluzie, consider că urgentarea eforturilor orientate spre susținerea, extinderea și dezvoltarea programului numit generic „Masa caldă” reprezintă o prioritate căreia ii vom acorda atenția cuvenită, iar, alături de Guvern și de autoritățile centrale ale statului, trebuie să se implice și comunitățile locale, primăriile, precum și alte instituții, întrucât educația este o prioritate și responsabilitate generală, o axiomă clară pentru evoluția și progresul unei societăți durabile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus