Dezvoltarea urbană – traficul aglomerat, poluare, riscuri, dar și soluții posibile pentru un urbanism inteligent

       Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează  problema dezvoltării urbane tot mai accentuate a marilor orașe din țara noastră, care aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieți sănătoase și din perspectiva a ceea ce numim oraș modern sau smart city. Termenul de smart city este utilizat pentru a desemna orașele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate  îmbunătățirii serviciilor publice, creșterii nivelului de confort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumurilor de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.

       Comunicatul se referă  la situații grave, la cote diferite, cu care se confruntă atât municipiul Iași, cât și toate marile orașe din România, probleme ce țin în special de aglomerarea traficului rutier și afectarea mediului ambient, odată cu o alarmantă creștere a numărului de autovehicule.

      Traficul îngreunat este primul efect vizibil al eliminării taxei de timbru și din ce în ce mai dificil de gestionat. Capitala României se află pe primele poziții la nivelul Uniunii Europene cu privire la traficul dificil, iar în Iași situația este asemănătoare, întrucât  la orele de vârf există aceeași problemă, cu toate că au fost implementate sisteme inteligente de semaforizare 

      Poluarea reprezintă un alt efect negativ în contextul dezvoltării orașelor și al creșterii numărului de autovehicule, unele dintre acestea second-hand, profund poluante. Se constată o valoare ridicată a indicatorilor de poluare în orașe precum București, Iași, Cluj, Brașov, iar acest lucru are efecte imediate în privința sănătății cetățenilor. Semnificativ este faptul că în anul 2017 au fost înmatriculate 624.000 de autoturisme, dintre care 519.000 mașini second-hand. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, afirma faptul că după unele estimări, 23.000 de decese au loc anual în România din cauza poluării aerului cu anumite particule nocive.

     În mod firesc, sunt numeroase provocări legate de dezvoltarea durabilă a orașului, de asigurarea unui echilibru între confort și câștig economic, condiții moderne/modernitate și sănătate, decongestionarea rețelelor aglomerate, eliminarea poluării. Dincolo de dezvoltarea arhitecturală și frumusețea acestor orașe regăsim încă suficiente contraste, care nu ne aproprie de ceea ce numim smart city sau oraș modern european. 

     Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, prezintă în fața Plenului Camerei Deputaților un cumul de soluții menit să rezolve aglomerările urbane cauzate în mare parte de o îmbătrânire accentuată a parcului auto.

 

     ”Dezvoltarea infrastructurii rutiere este un demers logic și normal pentru calitatea unei societăți moderne. Cu toate acestea, se pare că România nu poate să treacă în fapt la implementarea unor demersuri clare și punerea în practică a master planurilor asumate. Ziua în care se va circula pe șoseaua de centură a orașului Iași pare să fie încă departe, deși atât factorii de decizie, cât și ieșenii, în general, doresc soluționarea acestei probleme în cel mai scurt timp. Iașul este un oraș universitar aglomerat, dar și un oraș de frontieră, iar prezența autovehiculelor grele spre și dinspre Vama Sculeni reprezintă un alt element ce contribuie la aglomerare și la poluarea masivă. Trebuie precizat faptul că orașele din România au la bază o infrastructură rutieră adecvată doar pentru un număr redus de autovehicule, un sistem corelat cu situația și datele din perioada comunistă, în timp ce progresul tehnologic, evoluția societății au generat un alte contexte și alte dezvoltări urbane”, apreciază deputatul Camelia Gavrilă.

     Decongestionarea traficului în zonele aglomerate, prin oferirea variantelor ocolitoare și crearea unui sistem rutier inteligent pentru orele de vârf, este o soluție reală, aplicată cu succes la nivelul marilor orașe europene. Primăria Municipiului Iași a interzis accesul vehiculelor grele în centrul orașului, măsuri benefice, dar nu suficiente. Implementarea Sistemului de Management al Traficului în Municipiul Iași este depășit și nu reprezintă o măsură suficientă pentru un oraș în plină dezvoltare, iar această situație se regăsește la nivelul tuturor marilor orașe din România.

     Prezența parcărilor în punctele cheie ale orașului. Un număr mare de mașini, retrocedarea unor terenuri ce ar fi putut susține crearea de parcări, lipsa unor investiții consistente în amenajarea unor noi locuri de parcare de reședință în orașele mari  au făcut ca procesul găsirii unui loc de parcare să devină o adevărată aventură. Prezența acestora este necesară și urgentă. Primăriile trebuie să prioritizeze realizarea unor spații destinate parcărilor cu sau fără taxă, iar efortul financiar trebuie susținut prin proiecte europene, în colaborare cu ministerele de resort și consiliile județene. Ne confruntăm cu  lipsa spațiilor pentru realizarea acestor parcări, dar observăm în țările europene module de tip ”smart-parking” pentru a rezolva problema locurilor de parcare de lângă blocuri sau parcările subterane/supraterane, evident cu toate costurile aferente unor asemenea demersuri.

        O altă  soluție este reprezentată de încurajarea folosirii transportului public în comun și utilizarea mijloacelor de transport ecologice,  precum bicicletele, transportul electric etc. Prezența campaniilor de informare în România este vizibilă, dar efectele nu sunt, încă, cele dorite. Mai mult decât atât, amenajarea pistelor pentru biciclete trebuie să fie luată în calcul la modul cel mai serios, dacă dorim ca bicicleta să devină cu adevărat un mijloc de transport cotidian, mai ales pentru elevi, studenți sau tineri, așa cum se întâmplă în Finlanda, Olanda sau chiar în Germania, acolo unde curțile liceelor și campusurile universitare au amenajate locuri de parcare pentru sute de biciclete. a subliniat deputatul ieșean, Camelia Gavrilă.

       În concluzie, un prim pas înseamnă, în primul rând, educarea permanentă a locuitorilor marilor aglomerări urbane în spiritul conceptului de smart city, iar soluțiile posibile pot prelua parțial și etapizat modelele europene. Se impune însă o finanțare adecvată, o preocupare evidentă a Guvernului, mai ales în sens integrator, transministerial – mediu, administrație și dezvoltare regională, transporturi, educație – fiecare domeniu are un rol, un sens, o responsabilitate în rezolvarea unei teme de actualitate, un subiect complex, grav, dificil. 

 

 

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: