Dezvoltarea sistemului naţional educaţional

  Pe data de 14 martie 2017, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comisiei pentru învăţământ ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor. O parte semnificativă a acestei şedinţe a fost alocată întâlnirii cu ministrul Educaţiei Naţionale, prof. univ. dr. Pavel Năstase.
  Dezbaterile care au avut loc cu acest prilej s-au centrat, în principal, pe viziunea actualei conduceri a Ministerului Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului naţional de educaţie și strategia conturată în acest sens.Cu acest prilej, domnul ministru Pavel Năstase a precizat că, în perioada imediat următoare, principala preocupare a ministerului o va constitui reformarea segmentului preuniversitar al sistemului naţional de educaţie, cu un accent special pe domeniul curricular, mai ales zona manualelor şcolare.
Plecând de la constatarea că manualele şcolare nu ajung, niciodată, în timp util în posesia elevilor, Ministerul Educaţiei Naţionale a adoptat o serie de măsuri care să elimine această disfuncţionalitate. În acest sens, au avut loc întâlniri cu reprezentanţii editurilor pentru a se reduce durata de editare a manualelor şcolare de la 180 la 100 de zile. De asemenea, se intenţionează schimbarea accentului în cadrul procedurilor de licitaţie, prioritate urmând a avea calitatea materialului oferit spre achiziţionare şi nu criteriul preţului minimal, aşa cum se procedează în prezent la elaborarea caietului de sarcini.S-a precizat, de asemenea, faptul că s-au realizat, deja, noile manuale destinate claselor I-IV, pentru ca în perioada următoare să fie realizate şi manuale pentru clasa a V-a.
  Procedura de realizare a noilor manuale ar fi putut fi una mult mai rapidă dacă licitaţia pentru achiziţionarea acestora s-ar fi efectuat în luna noiembrie a anului 2016, conform calendarului stabilit.Pentru eficientizarea demersului didactic în învăţământul preuniversitar, Ministerul intenționează să realizeze un pachet educațional, care să includă manualul, ghidul profesorului și un caiet de lucru, care să fie livrat elevului la începutul anului școlar, astfel încât părinții să nu mai fie nevoiți să cumpere alte materiale auxiliare.O altă preocupare majoră a actualului ministru al Educaţiei Naţionale este legată de dorinţa de restructurare a programelor şcolare, considerate ca excesiv de încărcate și teoretizante.
 Din acest motiv, au fost constituite grupuri de lucru care urmează să se ocupe de rezolvarea acestei probleme, consultându-se sau lucrând alături de comisiile de specialitate ale Parlamentului României, cu membri ai Academiei Române, dar şi cu reprezentanţi ai cadrelor didactice (atât din mediul urban, cât şi din cel rural).În ceea ce priveşte strategia pe termen mediu, Ministerul Educției Naționale intenţionează implementarea unui program de revizuire a conţinuturilor curriculare, în scopul evitării suprapunerilor de conţinut de la o clasă la alta. În momentul de faţă sunt valorificate mai ales capacitățile de memorare și mai puțin gândirea, creativitatea, posibilitatea de analiză și sinteză, reflecția critică.
 Un accent suplimentar va fi acordat programului de formare și dezvoltare a competenţelor digitale încă de la nivelul clasei a V-a, asigurându-se o dotare corespunzătoare școlilor și universităților, urmărind traseul digitalizării învățământului preuniversitar, cu toate implicațiile tehnice necesare.În zona învăţământului superior, Ministerul are ca obiective clasificarea instituţiilor de învăţământ superior și ierarhizarea programelor de studii ale acestora, evaluarea şcolilor doctorale, introducerea dublei specializări, corelarea conținuturilor cu aspectele practice și cerințele pieței muncii, deschiderea internațională a universităților prin mobilitățile studenților și ale cadrelor didactice.
  Obiectivul cel mai important al Ministerului Educaţiei Naţionale rămâne acela al elaborării unei noi legi a educaţiei, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Parlamentului României, Academia Română și Administrația Prezidențială, în orizontul anului 2018.”Problemele abordate au fost complexe și au generat discuții vii și un dialog consistent, polemic uneori, implicând aspecte curriculare, problema evaluării, infrastructura școlară și universitară, corelația programelor școlare și universitare cu cerințele pieței muncii, evoluția învățământului profesional și tehnic, rolul consilierii psihologice și a consilierii pentru carieră, în sensul identificării intersecțiilor favorabile dintre aptitudini și vocații ale tinerilor, aspirațiile lor și ale familiei, dar și oferta de pe piața muncii”, apreciază deputatul Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, știinţă, tineret și sport.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: