Dezvoltarea durabilă – concept teoretic și strategii concrete

 Recentele rapoarte, analize și studii referitoare la calitatea aerului în județul Iași, prezentate de Agenția pentru Protecția Mediului Iași și Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatul Județean Iași, în cadrul Comisiei de Dialog Social a Instituției Prefectului Iași, evidențiază încă o dată semnificative probleme de mediu care afectează calitatea vieții atât la nivelul județului, dar și în România, mai ales în marile aglomerări urbane, fiind cunoscut nivelul ridicat de poluare din marile orașe precum București, Iași, Brașov.

În contextul Notificării primite de la Comisia Europeană, în temeiul art. 5 alin. (1) din Directiva 1999/30/CE referitoare la neîndeplinirea obligațiilor care ne revin ca stat membru privind valorile limită la oxid de sulf, oxizii de azot, particule și plumb din aerul ambiental, se impun măsuri responsabile și consistente pentru a nu depăși concentrațiile pentru acești indicatori, asigurând astfel calitatea aerului ca parte componentă a unui mediu sănătos.

Judeţul Iaşi se încadrează în regimul de gestionare II a ariilor din zone şi aglomerări privind calitatea aerului pentru toţi indicatorii (dioxid de azot şi oxizi de azot, dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), benzen , plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni) şi particule în suspensii (PM10 şi PM 2,5)). Deși specialiștii apreciază că, în general, valorile măsurate sunt în cadrul limitelor admise la nivelul județului, în municipiul Iaşi măsurătorile indică și depășiri de limite, iar pentru indicatorul particule în suspensii (PM10) situația este mai gravă, încât se impune elaborarea planului de calitate a aerului. (Sursa: datele referitoare la calitatea aerului preluate și validate de către operatorul local al Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului – RLMCA).

  Considerăm că sunt firești și urgente măsuri care să fie adaptate fiecărui context regional, cu relevanță locală, specifice fiecărei comunități, de tipul monitorizării operatorilor de salubritate, verificarea șantierelor de construcții – montaj și a lucrărilor de infrastructură rutieră, reabilitarea și modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, modul de administrare a materialului antiderapant, verificarea derulării lucrărilor de dezafectare și reamenajare, gestionarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deșeuri, verificarea tăierilor de arbori, realizarea de perdele vegetale de protecție.

Se adăugă, însă, adoptarea în regim de urgență a unor măsuri la nivel național – care țin atât de legislație, de alinierea cu recomandările europene, compatibilizând normele juridice naționale cu legislația Uniunii Europene, dar și de alocarea resurselor necesare în zonele cu risc de mediu, precum și măsuri de investiție într-o infrastructură rutieră de calitate. Pentru municipiul Iași este vitală, în acest sens, finalizarea șoselei de centură care ar putea prelua traficul greu ce tranzitează în continuare orașul, fiind o sursă importantă de poluare. Totodată, se impune, la nivelul abordărilor guvernamentale, o atenție sporită pentru finanțarea și finalizarea centurii ocolitoare a Iașului, în contextul unor politici de mediu responsabile.

  Fie că vorbim de calitatea apei sau a aerului, de noxe, de degradarea solului, de probleme sociale și economice conexe, ținta guvernării PSD, reiterată în diverse segmente ale Programului de Guvernare, este de a propune politici sectoriale pragmatice care au ca reper conceptul de dezvoltare durabilă, satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și împlini propriile dorințe de dezvoltare și propriile nevoi.

Să încercam să definim pentru România ce ar însemna un cadru stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om – mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social. Calitatea vieții noastre și a generațiilor viitoare, valorile și principiile unei politici de mediu responsabile, dezvoltarea cu măsură și echilibru sunt repere pe care Programul de Guvernare trebuie să le urmărească atent și constant.

  Prezervarea calității mediului înconjurător este o componentă importantă a dezvoltării durabile, iar conceptul s-a extins treptat asupra calității vieții în complexitatea sa, cu referire și la aspecte economice și sociale.

Tindem să uităm că avertismente ale crizelor ecologice au fost lansate cu ani în urmă, fiind cunoscute concluziile și analizele materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei societăți durabile – „Starea lumii” sau „Semne vitale”, consemnate de Lester Russell Brown în lucrarea „Plane B 2.0 – Rescuing a Planet under Stress and a Civilization in Trouble”. Acestea atrăgeau atenția asupra conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambient, în sensul tendinței de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană, consumarea resurselor regenerabile într-un ritm superior capacității lor de regenerare, dar, mai ales, avertizau asupra unor teme precum deteriorarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: aer, apă, sol.

Apreciem faptul că România s-a alăturat celor 193 state membre ale ONU, adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal, o strategie care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. În premieră, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea ritmul de aplicare a măsurilor care vizează politicile de mediu este încă prea lent, amenințările măsurilor de infringement planează asupra țării, se impune mai multă coerență și consecvență în aplicarea măsurilor de remediere a situațiilor defavorabile.

Cu siguranță, atingerea obiectivelor dezvoltării durabile nu se poate realiza fără o schimbare de mentalitate a oamenilor și fără comunități capabile să utilizeze resursele în mod rațional și eficient, să descopere potențialul economic al regiunii, asigurându-se prosperitate, protecția mediului și coeziune socială.

  Dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale (OG) care stabilesc o agendă de acțiune ambițioasă la nivel european, aș atrage atenția, în contextul problemei semnalate, asupra temelor:

Sănătate și bunăstare care vizează asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă.

Educaţie de calitate – garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi, inclusiv în zona educației ecologice, a formării unor atitudini, comportamente adecvate, conștientizând generația tânără asupra riscurilor și posibilelor crize ecologice.  

Oraşe şi comunităţi durabile – dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor oportunităților, să fie sigure, reziliente şi durabile.

Cu siguranță ne dorim un mediu sănătos, o lume curată, o dezvoltare economică și socială care să însemne echilibru, echitate, siguranță și sustenabilitate a proiectelor prezentului, pentru că o societate durabilă este o societate care își modelează sistemul economic, social, cultural astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute în echilibru.

Vă mulțumesc!

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Circumscripția electorală nr. 24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: