Cum depășim actuala criză acută de resurse umane?

      Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează o problemă la fel de gravă precum cea creată de criza economică: o acută criză a resurselor umane, fenomen posibil de anticipat de câțiva ani, nu doar o criză sectorială, ci una generalizată, care pare a se extinde spre toate componentele economiei naționale. De asemenea, în argumentația deputatului Camelia Gavrilă se conturează măsuri, soluții posibile, provocări ce se cer analizate.

             „Piața forței de muncă plătește astăzi tribut fenomenului de îmbătrânire a populației active, datorat, în principal, exodului masiv al forței de muncă tinere, spre țările din vestul continentului. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că, în toți acești ani, aproximativ 2,8 milioane de cetățeni români apți de muncă au ales să-și trăiască viața în afara granițelor țării, majoritatea acestora preferând migrația din rațiuni economice. Alte statistici, precum cele realizate de Organizația Națiunilor Unite, indică un număr de emigranți români apropiat de 3,5 milioane persoane. Toate aceste cifre și statistici îngrijorează profund prin amploarea fenomenului și dificultatea diminuării acestuia. Dintre țările de destinație, se desprinde detașat Italia, unde se estimează că ar trăi, în prezent, aproape un milion și jumătate de români, urmată de Spania, cu aproape un milion de persoane și Marea Britanie, unde se înregistrează, în pofida Brexitului, în jur de 400000 de conaționali.”

Salariile mici, în comparație cu cele din țările cu economii mai dezvoltate, sunt cauza principală a emigrării forței de muncă, cu precădere a celei tinere sau mediu calificate, în timp ce în cazul absolvenților de învățământ superior se adaugă tentației salariale și percepția unui plus de prestigiu social pe care l-ar conferi exercitarea profesiei pentru care s-au pregătit într-o țară cu potențial economic dezvoltat, a subliniat deputat PSD de Iași Camelia Gavrilă.

            Pentru a depăși această criză acută, se impune elaborarea unui set de măsuri actualizat permanent, care să revigoreze un domeniu extrem de sensibil și să conducă la repatrierea unei părți cât mai însemnate din „diaspora românească”, dar și recuperarea unui însemnat potențial economic și social, reprezentat de tinerii NEET (not in employment, education or training), adică adolescenții și tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu sunt activi pe piața muncii și nu sunt  implicați nici în educație, nici în alte programe de formare (pentru România, estimările arătă că se circumscriu acestei categorii aproximativ 450.000 de persoane).

            În prezent, Programul Guvernului României cuprinde o serie de măsuri, multe dintre ele concretizate deja sau în curs de implementare: majorarea salariilor prin noua lege a salarizării, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1900 lei lunar de la 1 ianuarie 2018, lansarea de programe menite să stimuleze capacitățile antreprenoriale (Programul Start-Up Nation), cu toate dificultățile și întârzierile unor etape, crearea cadrului legal necesar revigorării învățământului dual și a celui profesional

       Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă apreciază măsurile din proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.60/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă (PLx.518/2018), aflat chiar în acest moment pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, care vizează măsuri pentru reducerea urgentă a deficitului de forţă de muncă identificat la nivel naţional. Concret, modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, avizată favorabil și de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, prevăd că, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvențiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei, astfel:

  • angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, pe o perioadă de 12 luni, și cei care încadrează absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap, pe o perioadă de 18 luni, primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei;
  • angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
  • angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de 2.250 lei.

       Au fost aduse modificări Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. În acest sens, angajatorii care încheie, în condiţiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată anterior era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor, și 1.350 lei, în cazul absolvenților, deci modificări importante și benefice.

Sugerăm preluarea modelului unor angajatori care au trecut în noile condiții la alte tipuri de abordări, fie la oferirea unui pachet salarial mai atractiv, fie la completarea celui actual cu alte beneficii acordate periodic. Trebuie să înțelegem că piața forței de muncă s-a schimbat, atât prin exodul capacității de muncă, cât și prin comportamentul celor rămași în țară, mult mai deschiși față de diversificarea surselor de venit și, în general, față de flexibilizarea condițiilor de muncă; apar și la noi forme de muncă deja consacrate în țările occidentale, așa cum sunt telelucrul, munca nobilă, munca ocazională sau cea în colaborare. De aceea, instituțiile statului cu responsabilități în domeniul asigurării cadrului normativ necesar dezvoltării și perfecționării pieței muncii ar trebui să ia în calcul adaptarea legislației în domeniu la noile realități.

        Deputat PSD Camelia Gavrilă subliniază cu îngrijorare faptul că România se află într-o situaţie dificilă din punctul de vedere al asigurării resurselor umane pentru dezvoltare, atât sub ra­port calitativ, cât şi cantitativ. Tocmai de aceea, considerăm că măsurile Guvernului PSD, menționate anterior, precum și priorități ca sănătatea și educația, domenii deosebit de importante, sunt condiții esențiale pentru calitatea muncii, pentru competență, dar și pentru a asigura starea de bine, de echilibru fizic, intelectual, psihic a angajaților în contextul unor activități complexe.

            Deja în Uniunea Europeană s-a înțeles că mobilitatea în creștere a angajaților talentați la nivel global, mai ales în rândul țărilor în curs de dezvoltare, creează o criză a persoanelor competente, a talentelor în țările în curs de dezvoltare, aspecte ce afectează companiile și le obligă la elaborarea unor noi serii de oportunități de dezvoltare și forme de susținere pentru a-i motiva și reține pe aceștia. De aceea, reiterăm ideea că, pe lângă un salariu motivant, este important să se ofere și alte avantaje profesionale, într-un cumul de măsuri și abordări care să regleze, macar și parțial, un fenomen social, economic amplu și grav.

            În concluzie, considerăm oportune și urgente măsurile care se conturează în sensul rezolvării problemelor de personal, al diminuării exodului forţei de muncă înalt calificate şi al reducerii  ratei ridicate a şomajului în rândul tineretului, paralel cu perspectiva îmbătrânirii forţei de muncă.

 

 

 

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: