Cercetarea – pilon fundamental al dezvoltării economice și sociale

 Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică reprezintă o pârghie esenţială pentru progres și ridicarea nivelului economic al fiecărei naţiuni, influenţând hotărâtor adaptarea instituțiilor dintr-o ţară la modificările care au loc pe plan mondial. Aceasta reprezintă efortul social depus în vederea lărgirii limitelor cunoaşterii, prin noi legi şi principii, precum şi descoperirea de procedee, mijloace, metode prin care noutăţile ştiinţifice şi tehnice se transformă în fapte de progres economico-social.

Construirea unui viitor mai bun pentru cetățenii români înseamnă să investim și în educație, în cercetare, în tineri, oferindu-le noi oportunități și ajutându-i să le valorifice, să creăm tinerilor condițiile pentru a beneficia de un start în viață și profesie, prin cunoaștere, competențe și experiență, ajutându-i să își găsească un prim loc de muncă sau să se formeze pentru a-l obține. Educația și cercetarea reprezintă fundamentul unei societăți echitabile, deschise și democratice, asigură mobilități și incluziuni sociale, precum și creșteri economice sau ocupări durabile ale forței de muncă, valorificând inteligența și vocațiile ființei umane.

 România, ca stat membru UE, trebuie să accelereze procesul de modernizare a învățământului superior și a cercetării științifice. Extinderea accesului la învățământul superior în ultimii ani a fost, fără îndoială, una dintre principalele povești de succes ale Europei. Cu toate acestea, a răspunde la cererea de competențe de înalt nivel în societate și în economie rămâne o provocare uriașă pentru universitățile și unitățile de cercetare din România, în particular, și din Europa, în general.

Parlamentul României analizează posibilitatea asigurării unui cadrul legal pentru impulsionarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare, inovare, creație, servicii și transfer tehnologic din cadrul instituțiilor de învățământ superior și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare, prin atragerea de resurse financiare din mediul economic privat, și pentru dezvoltarea parteneriatului public-privat.

  În acest sens, este important ca personalul implicat în contracte și proiecte de cercetare, a căror sursă de finanțare nu provine de la bugetul de stat, să fie salarizat în raport cu activitatea depusă. Este necesar ca pentru dezvoltarea și consolidarea centrelor/institutelor de cercetare, inclusiv pentru susținerea unor reviste, publicații sau mobilități, instituția de învățământ superior/unitatea de cercetare-dezvoltare-inovare să poată aloca un procent din volumul cheltuielilor indirecte.

România deține principala responsabilitate în ceea ce privește politicile în domeniul educației și cercetării, al ocupării forței de muncă. Uniunea Europeană sprijină eforturile statelor membre și a pus un accent puternic pe ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mai ales pe derularea Garanției pentru tineret, printr-o finanțare anticipată a Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în 2015 și, mai recent, în 2016, a Noii agende pentru competențe în Europa.

Iar cercetarea științifică trebuie să se adreseze și tinerilor competenți, creativi, inventivi, care pot contribui, în timp, la dezvoltarea societății românești.

 Importanţa sistemului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică se materializează în contribuția decisivă la creşterea PIB-ului fiecărei ţări, constituie un argument al participării la cooperarea ştiinţifico-tehnică internaţională și este un amplificator al inventarului de soluţii tehnico-economice al fiecărei naţiuni sau organizaţii economice.

Motivarea cercetării și a cercetătorilor se poate face prin conștientizarea, la toate nivelele decizionale, a necesității sociale a cercetării. În societățile avansate, nicio strategie guvernamentală sau neguvernamentală nu se fundamentează altfel decât întemeiată pe rezultatele cercetării. Pentru motivarea cercetătorilor este nevoie de două elemente fundamentale: recunoașterea importanței muncii de cercetare și a statutului socio-profesional al cercetătorului la nivelul întregii societăți, precum și salarizarea adecvată a acestuia. Parteneriatul public-privat este o soluție în acest sens, alături de relațiile constante cu operatorii economici, de realizarea unor contracte care să genereze și produse de cercetare autentice, cât și stimularea autorilor, a cercetătorilor.

Unul din sensurile fundamentale ale învățământului superior este de a genera și de a transfera cunoaștere către societate prin cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic. Constatăm că există în România, în cadrul universităților și al unităților de cercetare, un potențial major intelectual, creativ de cercetare, insuficient valorificat de economia și societatea românească.

Guvernul actual își propune revitalizarea cercetării, în special a cercetării fundamentale, atât prin acordarea importanței sociale pe care acest sector profesional o merită, prin susținerea permanentă a cercetării, dar și prin preconizate creșteri salariale substanțiale pentru personalul implicat în acest domeniu, așa cum reiese, de altfel, din actualul proiect de lege privind salarizarea unitară, depus la Parlament. Apreciem demersul legislativ din cadrul proiectului de lege pentru salarizarea unitară legat de problematica de salarizare în învățământul superior și în cercetare, dar trebuie găsite și alte pârghii pentru a stimula activitatea de creație, cercetare, inovare.

Un astfel de exemplu îl constituie stimularea angajatorilor pentru a încheia contracte de stagiu, un punct important din Programul de Guvernare al PSD, ceea ce a adus la majorarea sumelor acordate în acest sens de la 750 lei/lună la 1350 lei/lună. Astfel, angajatorii primesc, la cerere, această sumă pe toată perioada derulării contractului de stagiu din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj, măsura fiind finanțată din fonduri europene structurale și de investiții și din fondurile publice naționale, iar beneficiari sunt studenții care pot descoperi mediul economic, universul tehnologic productiv și pot explora zone de dezvoltare, cercetare și inovare conexe mediului economic respectiv.

Implicarea tinerilor în cercetare se poate face, în principal, prin asocierea instituțiilor de cercetare-dezvoltare cu instituțiile de învățământ, în special cu cele din învățământul superior. Acesta este, de altfel, și modelul promovat atât la nivelul UE, cât și de țările dezvoltate.

Preocuparea dezvoltării cercetării românești este subliniată, o dată în plus, de crearea Ministerului Cercetării și Inovării, fiind pentru prima dată în ultimul deceniu, când acest important domeniu social beneficiază de susținerea propriei structuri guvernamentale.

Considerăm că administrațiile publice locale ar putea valorifica, de multe ori, în multiple situații, studii, rapoarte, analize realizate în spațiul universitar și de cercetare, în măsura în care ar exista comunicare, informare reciprocă, lansarea unor teme de interes din perspectiva municipalităților (mediu, economie, arhitectură și urbanism, tehnologie, monografii geografice, literare, culturale etc.)

Seriozitatea și credibilitatea oricărui studiu și produs de cercetare sunt date, în primul rând, de pregătirea profesională a cercetătorului, de probitatea acestuia, dar și de responsabilitatea cu care folosește rezultatele cercetării. Este deosebit de important ca cercetătorul științific să conștientizeze faptul că rezultatele muncii sale trebuie să reprezinte o fundamentare corectă a proiectului și o abordare originală a temei. Construcțiile pornite de la premize discutabile, lipsa unei rigori a documentării, problema plagiatului, devenită recent subiect pe agenda publică, toate constituie probleme importante asupra cărora trebuie atenționați tinerii aflați pe traseul pregătirii universitare. De asemenea, folosirea iresponsabilă a rezultatelor cercetării poate avea efecte dramatice în unele cazuri, așa cum este, spre exemplu, cazul cercetării nucleare, al celei medicale, farmaceutice etc.

În vederea oferirii unei baze teoretice concrete, introducerea elementelor esențiale de metodologie a cercetării în programele de studiu ale tuturor instituțiilor de învățământ superior, nu numai în cadrul celor de profil, este un punct de plecare pentru a crea studenților un fundament atât de necesar pentru a putea înțelege și explora partea practică a cercetării. Ținând cont de importanța tot mai mare pe care cercetarea, cu precădere cea fundamentală, o are în dezvoltarea socio-economică a lumii contemporane este imperios necesar ca în toate universitățile, mai ales în cele cu profil tehnic, instrumentele esențiale ale activității de cercetare, metodologia cercetării științifice și probleme de etică în cercetare să devină obiect de studiu obligatoriu, prin cursuri și seminarii specifice.

În concluzie, domeniul cercetării înseamnă siguranța evoluției și a progresului social, economic, tehnologic sau cultural într-o societate modernă, iar actorii implicați (cercetători, personal didactic universitar, masteranzi și doctoranzi, tineri specialiști) sunt inteligența ce trebuie respectată, valorizată și stimulată prin politici guvernamentale responsabile, curajoase și vizionare.

Vă mulțumesc!

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Circumscripția electorală nr. 24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: