Alimentația și obezitatea infantilă

  Rapoartele anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății indică în mod constant, în ultimele decenii, amplificarea alarmantă a unui fenomen nedorit și periculos: alimentația incorectă și obezitatea populației. Conform acestor statistici, în jur de 30% dintre adulții lumii și aproape 20% dintre copii sunt afectați de acest fenomen.

Și în cazul țării noastre situația menționată se regăsește îngrijorător, datele furnizate de institute prestigioase precum Institutul National de Endocrinologie „C. I. Parhon” apreciază că 25% dintre cetățenii români sunt obezi și 50% sunt supraponderali. Este și mai grav, însă, faptul că în rândul populației atinse de obezitate și supraponderabilitate întâlnim foarte mulți copii. Există diverse statistici, cele mai optimiste dintre acestea susținând faptul că trei din zece copii români sunt supraponderali, iar 8% sunt efectiv obezi, în timp ce alte statistici, mai pesimiste, indică cifre mai ridicate.

Realizând pericolul pe care acest fenomen îl reprezintă pentru viitorul continentului nostru, Uniunea Europeană a lansat, în anul 2014, Planul de acțiune împotriva obezității infantile 2014-2020, arătând că 7% din bugetele pentru sănătate din țările UE sunt cheltuite pentru tratarea bolilor asociate obezității, că anual decedează 2,8 milioane de oameni din cauze care au legătură directă cu obezitatea și supraponderabilitatea, dublate de consecințe medicale diverse, și că unul din trei copii din țările Uniunii sunt obezi sau supraponderali.

Datele prezentate sunt alarmante. Având rareori legătură directă cu moștenirea genetică a copilului, obezitatea infantilă reprezintă, mai degrabă, consecința unui cumul de factori favorizanți de natură socială, printre care deficitul de educație și informare în domeniul nutriției, al alimentației sănătoase, lipsa preocupării pentru mișcarea fizică si sport, activități sportive sau supravegherea parțială a comportamentului copiilor din partea părinților, a familiei în general, sau din partea școlii.

Implicarea și atitudinea familiei sunt esențiale, pentru că niciun alt actor de pe scena educației nu are un rol mai important în formarea caracterului, a deprinderilor unui copil în procesul de trecere a acestuia către adolescență și mai apoi către viața adultă.

Din nefericire, în domeniul educaţiei pentru o viaţă sănătoasă acest proces înregistrează, nu de puține ori, grave eșecuri. Întâlnim, în primul rând, părinți care manifestă, ei înșiși, multe carențe în ceea ce privește educația în acest delicat domeniu. Deciși să le ofere copiilor lor o alimentație bogată, aceștia sfârșesc prin a crește și hrăni copilul într-un mod total nesănătos, în meniul zilnic al acestora se află produsele de cofetărie, dulciuri oferite în exces, băuturi carbogazoase, produse de tip fast food. Și, de cele mai multe ori, aceste excese sunt dublate de indiferența pentru activitățile sportive și de mișcare fizică necesare pentru dezvoltarea complexă a copilului, alternativele recreative fiind reprezentate deseori de activități sedentare legate de computer/telefon, tabletă sau de vizionarea programelor TV.

O a doua categorie o reprezintă părinții care, din cauza constrângerilor materiale, sunt nevoiți să-și caute locuri de muncă la distanțe mari de localitatea de domiciliu, de cele mai multe ori dincolo de granițele țării. În acest caz, mulți copii minori rămân în îngrijirea unor rude apropiate (bunici, în general), nu întotdeauna pregătiți pentru a le oferi o alimentație potrivită și o educație pe măsură.

Împărțind responsabilitatea educării copilului și a adolescentului cu familia parentală, școala are, în aceeași măsură, un rol deosebit de important în formarea acestuia. În speța de față, implicarea este încă sumară, pentru ca accentul se deplasează inevitabil pe transmiterea de informații, pe latura cognitivă a școlii, decât pe latura formativă, pe valențele educaționale, așa cum sunt și demersurile, programele educaționale orientate spre promovarea unei alimentații sănătoase și spre necesitatea mișcării fizice. Un program social valoros și util inițial este “Cornul și laptele”, program care și-a epuizat totuși substanța, care a produs efectele dorite, dar care are nevoie urgentă de reconfigurare. Și, în ciuda eforturilor legislative de a oferi zilnic fructe la dispoziția populației de vârstă școlară, “Cornul și laptele” rămâne, încă, singurul program alimentar constant în unitățile noastre școlare, datorită unor argumente importante, în sensul în care pentru mulți elevi, în special din mediul rural, această gustare reprezintă, uneori, singura masă a zilei.

  În același sens, remarcăm și insuficienţa activităților care încurajează mișcarea în aer liber. Orele de educație fizică și sport, pe lângă faptul că sunt insuficiente, sunt înlocuite, nu de puține ori, cu ore de pregătire suplimentară la diferite alte discipline, fie pentru că sunt, într-un mod eronat, considerate mai puțin importante în ierarhia curriculară, fie că sunt valorizate disciplinele integrate în evaluările naționale, fie pentru că unitatea respectivă de învățământ nu beneficiază de o bază sportivă adecvată desfășurării acestora.

Așadar, ce este de făcut pentru a ține copiii cât mai departe de problemele medicale cauzate de obezitate și de supraponderabilitate? Putem să luptăm, oare, într-un mod eficient împotriva mentalităților, a cutumelor alimentare nesănătoase, împotriva acestor disfuncționalități de natură sistemică și care amenință sănătatea copiilor ce reprezintă o vârstă fragilă, vulnerabilă, dar și viitorul unei națiuni?

Opinia noastră este că putem atinge acest obiectiv major, cu anumite condiții și măsuri:

– dacă reușim să conștientizam, să dezvoltăm și să implementăm, împreună cu Ministerul Educației Naționale, cu instituţiile mass-media, cu autoritățile locale și cu reprezentanții societății civile, programe eficiente de educare a populației (părinți, cadre didactice, elevi) în sensul adoptării unui stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație potrivită, echilibrată și pe promovarea exercițiului fizic, în diferitele forme ale acestuia;

să dezvoltăm bazele sportive școlare și renunțăm la deprinderea de a le ține sub protecția lacătelor, lipsind astfel elevii de posibilitatea de a practica activități sportive neorganizate în timpul lor liber, în contextul în care pentru mulți tineri nu există altă alternativă pentru mișcare, comunicare, dezvoltare, activități recreative;

creșterea treptată a numărului de ore destinate practicării sportului și educației fizice, inclusiv cursuri opționale, jocuri și cercuri sportive;

– completarea programului actual denumit “Cornul și laptele”, în favoarea proiectelor care susțin consumul de fructe și legume bogate în vitamine, spre exemplu, sau al celui care asigură consumul zilnic de miere de albine în școli și al cărui termen de implementare este prorogat, periodic, încă din anul 2014. De asemenea, se impune finalizarea, la sfârșitul acestui an școlar, pilotării programului de asigurarea a unei gustări/a unui prânz cald cu toate măsurile și reglările legislative și logistice necesare, la nivelul Guvernului și al Parlamentului;

– monitorizări periodice ale stării de sănătate și evoluției ponderale a copiilor, realizate prin implicarea medicilor, a nutriționiștilor, a cercetătorilor din diferite domenii conexe temei în discuție;

– încurajarea temelor de cercetare în domeniul alimentației sănătoase, al bolilor de nutriție, al efectelor nocive în cazul alimentației incorecte, cu focalizare pe anumite nivele de vârstă (copilărie, pubertate, adolescență).

  Recent, s-a desfășurat la Bruxelles, în perioada 22-23 mai 2017, reuniunea miniștrilor Consiliului Uniunii Europene de Educație, Tineret și Sport. Cu această ocazie, miniștrii de resort au discutat și despre modalitatea de elaborare a unor politici de antrenare a mijloacelor de informare în masă în campanii menite să sprijine popularizare necesității sociale a practicării sportului. În consecință, este semnificativ faptul că, imediat după întoarcerea în țară a domnului Marius Dunca, ministrul tineretului și sportului, Departamentul Știri al TVR s-a hotărât să fie primul partener media care să se implice într-un asemenea proiect, iniţiind o campanie de informare intitulată sugestiv și cu o conotație negativă atenuată – “Copii cu greutate”. Astfel, rămâne salutar acest prim demers mediatic și de parteneriat autentic și generos, pe fondul său. Mai mult, apreciind cum se cuvine invitația lansată de inițiatori de a ne alătura acestei campanii responsabile și utile, eu și colegii mei din Comisia pentru învățământ, ştiinţă, tineret și sport a Camerei Deputaților suntem pregătiți să trecem rapid la identificarea celor mai potrivite forme de implicare în susținerea acesteia, în sensul măsurilor menționate anterior, al demersurilor legislative necesare, considerând că o campanie de acest tip, deși complexă și dificilă, este generoasă și profund utilă din perspectivă medicală, educațională, socială în general.

Pentru că este un adevăr incontestabil existenta unui raport invers proporțional între numărul copiilor prezenți pe terenurile de sport și de joacă, în general, cu cel al pacienţilor nevârstnici care au nevoie de servicii medicale, cu implicații în ceea ce privește starea de fericire și echilibrul psihologic al tinerilor care adoptă un stil de viața sănătos, dinamic, activ.

Vă mulțumesc!

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

Circumscripția electorală nr. 24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus

%d blogeri au apreciat: