160 de ani de la Unirea Principatelor Române sărbătoriți la Iași, în orașul „vechilor zidiri”

          În ziua de 24 ianuarie, românii de pretutindeni sărbătoresc Unirea Principatelor Române, eveniment istoric de o importanță deosebită, care a reprezentat o etapă semnificativă pentru înfăptuirea statului național unitar român. Încă din 1848 acest deziderat era definit și precizat în documentul „Principiile noastre pentru reformarea patriei”, un program – manifest realizat de revoluționarii moldoveni care afirmau că este nevoie de unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti „într-un singur stat neatârnat românesc”. Anul 2019 începe cu o nouă sărbătoare națională, în continuitatea Centenarului Marii Uniri, readucând în memorie file de istorie, demersuri politice inspirate în timpuri dificile, pentru că înfăptuirea statului român a fost o chestiune de voință, dar și un proces care s-a realizat treptat, cu eforturi, strategii diplomatice, inspirație politică, într-un context în care Prusia, Marea Britanie, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia nu erau interesate de unirea principatelor, fragmentarea acestora aducându-le avantaje strategice și politice.

         Unirea s-a realizat în timp, cu tenacitate, devotament patriotic, eforturi perseverente ale marilor oameni politici ai vremii, când condițiile sociale interne și conjunctura politică internațională nu păreau favorabile implinirii unui asemenea deziderat. Totuși, aspirațiile oamenilor spre unitate și spre construirea unui drum comun al celor două principate legate prin istorie, cultură, tradiții, limbă au depășit dificultăți, ezitări, obstacole. „Astăzi, după 160 de ani, contextul social și politic este diferit. Vorbim despre o societate modernă, o țară implinită și desăvârșită prin actul Marii Uniri, despre o Românie  integrată deplin în spațiul Uniunii Europene, în acest construct politic și cultural de anvergură. În universul complex, tensionat și imprevizibil al politicii românești este nevoie totuși de unitate și dialog, de ințelepciune și măsură în confruntările politice. Să încercăm să fim arhitecții și constructorii unui proiect politic major, comparativ cu cel sărbătorit în aceste zile, să preluăm modelul oferit de oamenii politici ai trecutului, cei care și în preajma anului 1859 și în 1918 au găsit limbajul unității de ideal și de acțiune, dar și calea firească a țării. Dincolo de ideologii și doctrine, de critică și încordare, există idei, aspecte, țeluri comune  care să adune energiile și pasiunile consumate uneori fără miză. Din fericire contextul internațional ne este favorabil prin preluarea Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, prin aprecierile evoluției sociale și politice a țării. De aceea voința de unitate politică, socială, asumarea unor proiecte majore, transpartinice, un discurs moderat și echilibrat ar fi semnul maturității și al asumării modelelor trecutului, al înțelegerii lecțiilor deseori dureroase ale istoriei, lecturate acum în cheia unor politici moderne, de vocație europeana”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă.             Într-o zi de mare sărbătoare pentru formarea statului unitar român, trebuie sa revenim spre matricea identității naționale, sa ne orientăm spre o reașezare în prim plan a valorilor, a principiilor și normelor sociale care au reușit de-a lungul timpului să țină vie societatea și să o conduca spre dezvoltare, modernizare și cunoaștere. Iașul, „orașul celor trei uniri”,  readuce și acum în sufletul românilor amintirea unor ani simbolici – 1600, 1859, 1918, pentru că  orașul reprezintă unul din reperele identitare fundamentale pentru istoria națiunii, este spațiul de cultură și spiritualitate, izvor de străveche civilizație și cultură Cucuteni, locul în care s-au format elitele intelectuale în cadrul primei universități din țară. În Iași vibrează amintirea junimiștilor, pagini de literatură autentică, viața prinsă în spectacol pe scena primului teatru național, astfel încât magia orașului, freamătul cultural și istoric al ținutului au făcut posibile apariția și realizarea marilor proiecte naționale politice, sociale, de cultură și educație.      În planul gesturilor simbolice, unul dintre cele mai importante demersuri realizate pentru Iași în Anul Centenarului a fost reprezentat de momentul în care Parlamentul României, prin Senat și prin votul final din Camera Deputaților, a adoptat proiectul de lege inițiat de parlamentarii din Iași și din Bacău pentru declararea Iașului drept „capitală istorică” a României, forma de recunoaștere a rolului istoric și cultural profund al orașului în care s-au consumat evenimente majore asociate, de altfel, de-a lungul timpului, cu toate cele trei momente și trepte ale Unirii – 1600, 1859 și desăvârșirea idealului de unitate națională în 1918. Dincolo de evocări și de nostalgia firească la sărbătoarea istorică a Unirii Principatelor, într-un oraș identificat profund cu marile evenimente ale Unirii, oraș de amintire centenară, să nu uităm faptul că pentru toate acestea a fost nevoie de un efort comun, colaborare politică, civică și implicare activă. Întrucât ne aflăm în perioada realizării bugetului pentru anul 2019, reamintesc faptul că Iașul are nevoie de solidaritatea noastră, la nivel guvernamental, politic, administrativ pentru realizarea unor proiecte de infrastructură, în special, dar sunt necesare și proiecte sociale care să susțină dezvoltarea acestuia. Avem nevoie de Autostrada Unirii, de Spital Regional, Sală Polivalentă, Șosea de Centură, de școli și universități dotate și reabilitate, modernizarea aparatului administrativ, refacerea monumentelor istorice, culturale, precum și de multe alte investiții, care i se cuvin Iașului și prin prisma rolului pe care l-a avut în istoria acestui neam. Și poate ar fi bine să nu uităm că anul 2019 este un an electoral, iar tumultul politic va fi resimțit pretutindeni. Să păstrăm în amintire și să reflectam din perspectiva prezentului la vorbele înțelepte transmise de Mihail Kogălniceanu domnitorului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza: „Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: La legi noi, oameni noi! […] Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.”  

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus